Care este diferenta intre clasele sociale: cât de săraci sunt unii romani si cât de mari sunt veniturile celor bogaţi

În România doar 1% din populaţie se încadrează în standardele globale ale clasei de mijloc, arată un studiu publicat de cotidianul american The Washington Post. INS spune că 10% dintre români s-ar încadra în clasa de mijloc, fără a-şi putea permite însă nicio „cheltuială de lux”.

Expertul Homi Kharas de la Institutul Brookings defineşte clasa mijlocie drept „persoanele care au suficiente fonduri pentru acoperirea nevoilor de bază, precum hrană, îmbrăcăminte şi adăpost, dar le răman bani şi pentru unele produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marcă de televizor, motocicletă, educaţie superioară şi îmbunătăţirea locuinţei”, scrie cotidianul The Washington Post.

Potrivit acestuia, în clasa de mijloc pot fi încadrate persoanele care câştigă între 11 şi 110 dolari pe zi, adică între 4.000 şi 40.000 de dolari anual. Iar potrivit unui grafic prezentat de cotidianul The Washington Post, în România doar 1% dintre cetăţeni pot fi încadraţi în clasa mijlocie la nivel mondial.

Puterea de cumpărare declasifică mulţi români care s-ar încadra în clasa de mijloc

Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică arată însă cu totul altceva: o bună parte din gospodării au venituri suficiente pentru a se încadra în standardul global (peste 1.364 de lei lunar), dar puterea de cumpărare îi elimină din categoria clasei de mijloc.

Concret, potrivit INS, peste 30% din gospodăriile populaţiei au venituri lunare de peste 1.364 de lei lunar (echivalentul standardului minim global de 11 dolari pe zi), dar în cheltuielile lunare ale acestora nu intră acele „produse ori servicii de lux, precum alimente de un anumit fel, o marcă de televizor, motocicletă, educaţie superioară şi îmbunătăţirea locuinţei”.

Discrepanţe uriaşe între venituri

Din punct de vedere al veniturilor, INS împarte veniturile pe „decile”, adică pe segmente de câte 10% din gospodării. În prima decilă se încadrează românii cei mai săraci, cu mai puţin de 455 de lei lunar, iar în decila a 10-a sunt cei mai bogaţi, cu venituri de peste 2.366 de lei lunar. Doar cei din decilele superioare (8-10) au venituri peste standardul global de 1.364 de lei.

Potrivit INS, 44,5% din gospodării suportă cu dificultate sau cu mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii, iar dacă se iau în considerare şi cele care declară o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi se ajunge la 85,6% din totalul gospodăriilor. „Doar pentru una din 7 gospodării cheltuielile curente nu pun probleme deosebite, acestea fiind depăşite destul de uşor, uşor sau chiar foarte uşor” – abia aici s-ar putea identifica acea pătură „mijlocie” despre care se vorbeşte în standardele globale.

De altfel, într-un studiu referitor la condiţiile de viaţă ale populaţiei din 2017, INS arată că „sub aspectul capacităţii achitării la timp a unor cheltuieli curente importante (întreţinerea locuinţei, rate la împrumuturi, plata utilităţilor etc.) se poate constata că mai mult de o treime din gospodării – 33,6% – au prezentat restanţe repetate, cauzate în principal de situaţia financiară nesatisfăcătoare”. Rezultă, în „oglindă”, că două treimi din populaţie – 66,3% – îşi poate acoperi aceste cheltuieli; de fapt, cele mai multe gospodării îşi pot acoperi doar aceste cheltuieli.

Pe ce cheltuie românii banii

Veniturile totale ale gospodăriilor din România au crescut în primul trimestru cu 19,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 3.873 lei (831 euro) pe lună, dar şi cheltuielile s-au majorat cu 20,1%, la 3.317 lei (712 euro), arată ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În primul trimestru al anului trecut, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 3.250 lei (719 euro), iar cheltuielile – de 2.761 lei (611 euro) pe lună.

În primul trimestru al acestui an, veniturile totale medii lunare au fost de 3.873 lei pe gospodărie şi 1.483 lei pe persoană.

Totodată, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în medie, de 3.317 lei lunar pe gospodărie (1270 lei pe persoană) şi au reprezentat 85,6% din nivelul veniturilor totale.

Din total venituri, veniturile băneşti au fost, în medie, de 3.505 lei lunar pe gospodărie (1.342 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 368 lei lunar pe gospodărie (141 lei pe persoană).

Totodată, salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri – 64,6% din veniturile totale ale gospodăriilor.

În plus, la formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (20,4%), veniturile din agricultură (1,5%), veniturile din activităţi neagricole independente (1,8%), cele din proprietate şi vânzărea de active din patrimoniul gospodăriei (0,7%) precum şi veniturile în natură (9,5%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (8,2%).

Din total cheltuieli, 63,9% au reprezentat, în primele trei luni ale anului, cheltuieli de consum, iar 29,1% (20,9% în primele trei luni din 2017) cheltuieli cu impozite şi contribuţii.

Vrei sa citesti GRATUIT si alte articole?
Tot ce trebuie sa faci e sa apesi butonul de LIKE si le vei primi!

Cheltuielile pentru investiţii au reprezentat doar 0,3% din total cheltuieli, faţă de 0,5% în primele trei luni din 2017.

Loading...