Studiul care dezvăluie cu ce trebuie înlocuite mezelurile în alimentație, pentru o viață mai lungă

Consumul de carne roşie şi mezeluri creşte riscul de deces prematur, au avertizat experţi americani şi chinezi, care recomandă înlocuirea acestora cu peşte şi legume, relatează Press Association.

Înlocuirea cărnii roşii cu proteine mai sănătoase, precum ouă, nuci şi peşte, poate contribui la o viaţă mai lungă, se arată într-un nou studiu publicat în British Medical Journal (BMJ) de o echipă de cercetători care a analizat obiceiurile alimentare a peste 81.000 de persoane din Statele Unite, potrivit Agerpres.

Participanţilor la studiu li s-a solicitat să estimeze cantităţile consumate din diferite tipuri de alimente în ultimii opt ani, inclusiv carne roşie şi carne procesată (şuncă, hot-dog sau bacon), nuci, peşte, ouă, cereale integrale, legume şi preparate din pui sau curcan fără piele.

Rezultatele au demonstrat că persoanele care au crescut consumul de carne roşie şi mezeluri cu cel puţin o jumătate de porţie pe zi au prezentat un risc mai mare cu 10% de deces în următorii opt ani.

Doar în cazul consumului de mezeluri, creşterea riscului a fost de 13%, iar în ceea ce priveşte carnea roşie riscul constatat a fost de 9%.

Potrivit echipei de cercetători, o jumătate de porţie echivalează cu 42,5 grame de carne roşie, o felie de bacon (6,5 grame), o jumătate de hot-dog (22,5 grame) sau 14 grame de cârnaţi.

Cercetătorii au descoperit că persoanele care au redus aportul de carne roşie şi mezeluri şi au consumat mai multe alimente sănătoase, precum ouă, pui ori peşte au şanse să trăiască mai mult.

Reducerea consumului de carne roşie şi mezeluri şi creşterea simultană a aportului de nuci a condus la o scădere cu 19% a riscului de deces în următorii opt ani.

Înlocuirea porţiei zilnice de carne roşie sau procesată cu peşte a redus riscul cu 17%, şi cu 12% sau 10% în cazul unui aport sporit de cereale integrale, respectiv carne de pui fără piele.

Înlocuirea cărnii roşii şi mezelurilor cu legume şi leguminoase a redus posibilitatea de deces prematur cu 10%, respectiv 6%, iar în cazul ouălor riscul a scăzut cu 8%.

Studii anterioare au demonstrat că alimentaţia bogată în carne roşie şi procesată este asociată cu creşterea riscului de diabet de tip 2, boli de inimă şi cancer colorectal.

”Această asociere cu mortalitatea a fost observată în cazul creşterii consumului de carne procesată şi neprocesată, însă a fost mai pregnantă în cazul celei procesate. O scădere a consumului total de carne roşie şi creşterea simultană a aportului de nuci, peşte, pui fără piele, lactate, ouă, cereale integrale sau vegetale, de-a lungul a opt ani, a fost asociată cu reducerea riscului de deces în următorii opt ani”, a indicat echipa de cercetători din Statele Unite şi China.

”Acest studiu subliniază dovezile potrivit cărora consumul de carne roşie sau procesată creşte riscul de cancer. Cunoaştem faptul că alegerile oamenilor sunt determinate de mediul în care aceştia trăiesc, de aceea facem apel la Guvern să facă un pas îndrăzneţ şi să introducă politici, precum subvenţii la alimente mai sănătoase cum ar fi fructele şi legumele, care ajută la adoptarea unor alegeri mai sănătoase pentru un mediu mai sănătos”, a declarat doctor Giota Mitrou, director de cercetare în cadrul World Cancer Research Fund. ”Recomandăm maximum trei porţii de carne roşie pe săptămână (…) şi cât mai puţină carne procesată sau deloc”, a adăugat specialista.

Nutritionist roman: „Stomacul trebuie tinut gol. In momentul in care ciugulim ceva, raul e facut”

Dr Mihaela Bilic, medic nutritionist, demonteaza vorba romaneasca „a avea stomacul gol”. De fapt, aceasta sintagma inseamna normalitate.

„Stomacul e o cavitate virtuala…deci nu trebuie umplut!? Cunoasteti cu siguranta expresia „trebuie sa bag ceva in stomac, sa nu fie gol”. Ei bine, paradoxul este ca el nu poate fi gol…daca nu bagi nimic in el!

Explicatie: stomacul este un organ muscular care, in conditii normale, intre mese, are peretii lipiti. Deci stomacul nu exista ca si incinta/cavitate decat atunci cand noi incepem sa mancam.

Odata umplut cu alimente (nu conteaza daca sunt multe sau putine) el incepe treaba, le amesteca cu sucuri digestive si le elimina treptat in intestinul subtire.

In momentul in care s-a golit, stomacul si-a indeplinit rolul, peretii lui se lipesc la loc si intra in stare de repaus pana la urmatoarea masa.

Amuzant sau nu, de fapt stomacul nu trebuie umplut, ci tinut gol. Pentru ca in momentul in care ciugulim ceva, rontaim un lucru cat de mic gata, raul e facut: pornim o intreaga masinarie, trezim un „animal” adormit care da, va cere sa fie umplut/hranit.

Obiectivul unei alimentatii sanatoase este sa reusim sa nu mancam nimic intre mese, sa existe o pauza completa de 3-4 ore in digestie/secretie de sucuri gastrice. Si mai trebuie tinut cont de un element: stomacul este un muschi, deci se „antreneaza” ca orice muschi.

Cu cat mancam mai mult la o masa, cu atat vom avea nevoie de un volum mai mare de alimente ca sa ne saturam. Sau invers, disciplinati-va sa mancati mai putin si stomacul se va umple mai repede.

Concluzia: stomacul se „educa” si nu, nu trebuie umplut!:)”, povesteste Mihaela Bilic pe Facebook.

Vrei să slăbești rapid și să scapi de toxine? Această dietă este exact ce ai nevoie – În 7 zile îți cureți organismul și scapi de 7 kilograme. Chiar funcționează

Sănătatea este cel mai de preț lucru de care trebuie să avem grijă pe parcursul întregii vieți.

Așadar, toată lumea știe că alimentația corectă este una dintre cele mai bune soluții pe care le poți adopta, pentru a-ți menține corpul sănătos. Bineînțeles și kilogramele în plus sunt inestetice, dar în anumite cazuri chiar pot conduce la apariția unor boli. De aceea noi îți prezentăm dieta detox de 7 zile care te poate ajuta.

Dacă vrei să scapi de toxinele din organism, dar și de câteva kilograme bune, o soluție ar fi o dietă de detoxifiere. Măcar o dată pe an este indicat să ții o asemenea dietă, pentru că pur și simplu te vei simți mult mai bine.

În plus, poți slăbi între 5 și 7 kilograme în doar o săptămână, dacă urmezi cu strictețe această dietă detox.

Meniul din dieta detox de 7 zile

Ziua 1

Mic dejun: fructe de goji, 200 ml suc natural de fructe.
Prânz: o supă de legume și 200 g salată de crudități.
Gustare: un pumn de nuci.
Cină: doi cartofi dulci copți/fierți (cu mirodenii: busuioc, rozmarin, curry etc.).

Ziua 2

Mic dejun: o rodie, 200 ml suc natural de fructe.
Prânz: supă cremă de spanac cu crutoane, mâncare de praz cu măsline.
Gustare: doi morcovi.
Cină: spanac cu un albuș de la un ou fiert cu un praf de sare.

Ziua 3

Mic dejun: un grepfruit, 200 ml suc natural de fructe.
Prânz: o porție de paste integrale cu sos de roșii proaspăt și câteva măsline.
Gustare: un fruct de sezon sau o limonadă cu o linguriță de miere.
Cină: o porție de ciuperci sote/ fasole/mazăre.

Ziua 4

Mic dejun: 1/2 pomelo, 200 ml suc natural de fructe.
Prânz: o supă de legume și 200 g salată de crudități.
Gustare: un pumn de migdale.
Cină: doi ardei copți și ciuperci cu mărar și usturoi.

Ziua 5

Mic dejun: fructe de goji, 200 ml suc natural de fructe.
Prânz: o porție de paste integrale cu sos de roșii proaspăt și câteva măsline.
Gustare: un fruct sau o limonadă cu o linguriță de miere.
Cină: doi cartofi fierți și răciți cu pătrunjel/mujdei de usturoi.

Ziua 6

Mic dejun: o rodie, 200 ml suc natural de fructe.
Prânz: supă cremă de spanac, crutoane, mâncare de praz cu măsline.
Gustare: un pumn de nuci.
Cină: spanac cu un albuș de la un ou fiert cu un praf de sare.

Ziua 7

Mic dejun: un grepfruit, 200 ml suc natural de fructe.
Prânz: supă de legume, salată de crudități.
Gustare: doi morcovi.
Cină: doi ardei copți și ciuperci cu mărar și usturoi.

Ce trebuie să faci ca dieta detox să funcționeze

Trebuie să te hidratezi foarte bine în fiecare zi și să consumi cel puțin doi litri de apă plată.

Poți înlocui sucul de fructe cu suc de legume, cu ceai sau cu o limonadă îndulcită cu o linguriță de miere, conform libertateapentrufemei.ro.

Cafeaua și alcoolul sunt interzise în această dietă.

Nu uita că este indicat să cer sfatul medicului înainte de a urma o dietă de detoxifiere sau de slăbire.

Recomandarea Dr. Mihaela Bilic: „Mai bine mâncați o felie de tort decât 1 kg de mere”

Nutritionistul Mihaela Bilic dezvaluie cateva trucuri de slabit, mai putin obisnuite. Daca majoritatea curelor de slabire exclud dulciurile, grasimile si paine, Mihaela Bilic sustine ca nu e nevoie sa ne abtinem de la alimentele preferate ca sa dam jos kilogramele.

Carnea este prietenul curei de slabire

În ciuda faptului ca de multe ori auzim lucruri rele despre carnea rosie, aceasta poate fi consumata atunci cand vrem sa slabim. Carnea preparata pe gratar poate fi în sange sau mediu preparata si este recomandata alaturi de salata verde, aportul caloric si fibrele fiind tocmai bune pentru cei ce doresc sa slabeasca.

Curcanul, alimentul fericirii

Se vorbeste foarte mult despre carnea de pui atunci cand sunt aduse în discutie dietele si slabitul. Ceea ce poate nu stiati este ca un alt tip “vedeta” de carne este cea de curcan, care pe langa faptul ca este slaba, scade apetitul si chiar da o stare de bine, continand un tip de substanta al carei efect este asemanator cu cel al endorfinei, “hormonul fericirii”.

Peste gras pentru slabire

Orice aliment poate fi consumat atata timp cat mancati cu moderatie, chiar si ciocolata sau orice fel de dulciuri. Unul dintre aceste alimentele considerate eronat ca fiind interzis în diete este pestele gras: tonul, somonul, macroul, sardinele sau somnul. Grasimea din peste nu este periculoasa, fiind bogata în acizi grasi nesaturati, asadar pestele, chiar si gras, este un element esential si nu îngrasa.

Si fructele îngrasa

Desi nu contin zahar asa cum contin dulciurile, si fructoza din fructe se asimileaza mai greu, si aceasta îngrasa. Pofta nu înseamna foame, iar pofta de dulciuri nu poate fi satisfacuta prin consumarea fructelor. „Decat un kilogram de mere care nu taie pofta de dulce, mai bine mancati o feliuta de tort de ciocolata”, ne spune nutritionistul Mihaela Bilic, care nu se declara a fi un mare fan al fructelor.

Dieta cu vişine: ARDE grăsimea de pe abdomen şi te pregăteşte pentru plajă

Este sezonul visinelor, inca un motiv pentru care merita sa urmezi o dieta cu aceste fructe acrisoare si pline de beneficii pentru silueta si sanatate.

Visinele topesc in special grasimea de pe abdomen si sunt perfecte pentru diete datorita antioxidantilor pe care ii contin, numiti antociani.

De asemenea, visinele sunt o sursa bogata de fibre, de aceea ajuta la o digestie mai usoara. In plus, acestea au foarte putin zahar si sunt bogate in potasiu, care ajuta la arderea caloriilor si ofera energie.

Pentru a urma dieta de o saptamana cu visine vei avea nevoie in jur de doua, trei kilograme de visine. Acest regim trebuie sa fie asociat cu multe legume, carne de pui si de peste, cat mai sarac in grasimi si carbohidrati.

Cum arata meniul pentru o saptamana din dieta cu visine:

Luni

Mic dejun: un ou fiert, doua linguri de branza de vaci, o cafea cu lapte.

Pranz: supa de pui, o felie de paine, sote de fasole verde, 200 de grame de visine.

Cina: orez cu ciuperci, salata de sfecla, un pahar de 250 de mililitri de suc de visine.

Marti

Mic dejun: trei linguri de branza de vaci, o felie de paine prajita, cafea.

Pranz: supa de legume, carne de peste la gratar, piure de cartofi (150 de grame), usturoi, 250 de grame de visine.

Cina: ghiveci de legume cu salata verde, o felie de paine, o felie de tarta cu visine confiate.

Miercuri

Mic dejun: 300 de grame de visine.

Pranz: supa de legume, salata din ciuperci, ardei, masline, castraveti, rosii, 250 de mililitri de suc de visine proaspat.

Cina: friptura de pui (150 de grame), salata verde, 200 de grame de visine.

Joi

Mic dejun: cereale integrale cu lapte, 100 de grame de visine.

Pranz: supa de pui cu legume/supa de pui cu taitei, friptura de vita (100 de grame) cu cartofi natur (150 de grame), 250 de grame de visine.

Cina: piure de cartofi (150 de grame) cu friptura de pui la cuptor (150 de grame), salata de rosii cu castraveti, o felie de tarta cu visine.

Vineri

Mic dejun: iaurt degresat cu fulgi de porumb, 100 de grame de visine.

Pranz: supa de legume, peste slab la gratar cu lamaie, un pahar de 250 de mililitri de suc de visine.

Seara: supa de pui, friptura inabusita de pui cu garnitura de fasole verde, 200 de grame de visine.

Sambata

Mic dejun: ou fiert, doua linguri de branza de vaci, cafea cu lapte.

Pranz: supa de curcan, pui la gratar cu garnitura de cruditati (morcovi, telina, lamaie, etc), prajitura de visine sau 150 de grame de visine.

Cina: supa de curcan, 200 de grame de visine.

Dieta cu corcoduse: Slabesti in doar doua saptamani si iti tonifiezi pielea

Duminica

Mic dejun: iaurt degresat, o felie de paine prajita si 100 de grame de visine.

Pranz: supa de legume, friptura de pui cu salata verde, 250 de mililitri de suc de visine.

Cina: peste la gratar cu legume la cuptor, salata de fructe (100 de grame de visine, iar restul fructelor dupa preferinta).

Mihaela Bilic, liber la desert: “Acesta este cel mai dietetic dintre toate, nu vă privați de plăcerea de a-l savura”

Desertul recomandat. Nutriționistul Mihaela Bilic ne-a făcut o bucurie în miez de vară dându-ne dezlegare la unul dintre cele mai râvnite deserturi.

Iată ce spune medicul pe pagina sa de Facebook: ” Vara ar fi mai tristă fără înghețată. Dacă întrebi un copil ce și-ar dori să mănânce, în 8 cazuri din 10 va spune cartofi prăjiți. Iar dacă nu îi e foame sau are chef de ceva dulce, îți va spune înghețată.

Oare noi, adulții, n-am face aceleași alegeri dacă n-ar exista auto-cenzura impusă de rațiune și dietetică? Oare am putea să ne săturăm vreodată de înghețată, să fim indiferenți și imuni la vitrinele frigorifice în care se lăfăie cu nerușinare valuri cremoase și multicolore cu deliciosul desert?

Există o doză maximă admisă de înghețată într-o zi? Îmi vine să spun NU, dacă mă gândesc la anii mei de rezidențiat la Spitalul Universitar, în care mâncam o cutie de înghețată/zi. Asta era cura mea de slăbire autoinventată, pe cât de eficientă, pe atât de plăcută: 600 cal/zi provenite exclusiv din produsul de care nu mă puteam sătura – înghețată cu banane și ciocolată. E adevărat, după câteva luni de astfel de dietă, nu mai mi-au trebuit dulciuri ani la rând. Să nu vă fie teamă pentru siluetă, înghețata e cel mai dietetic desert, iar plăcerea se dublează pentru că are și consistență cremoasă!

Există o formă ideală pentru înghețată? Eu aș spune că nu contează forma, doar semi-TOPITĂ să fie. Știm cu toții că înghețata cea mai bună e aia la cutie(pentru că e multă), în special când ajungi la fundul cutiei(pentru că e topită). Sigur că și înghețata la cornet sau înghețata pe băț are farmecul ei, dar răsfățul suprem nu-l poți obține decât cu o înghețată la cutie, toată doar pentru tine.

Când trebuie mâncată înghețata? După masă, ca desert, dacă suntem moderați și echilibrați și ne putem limita la 1-2 cupe. Sau în loc de mâncare, ca aliment, pentru păcătoșii excesivi care au dificultăți în a respecta porția corectă. Industrială sau făcută în casă? Industrială îndrăznesc să spun, pentru că doar așa va fi „umflată” cu aer, pufoasă, voluminoasă și mai săracă în calorii. Sau și mai bine să fie artizanală, acel „gelato” de care italienii sunt atât de mândri și care a cucerit tot mapamondul.

Contează ora din zi sau vremea de afară? E sigur că înghețata merge bine la prânz, pe căldură, dar și seara, pe răcoare. Și tot sigur e că se potrivește și cu soarele arzător și cu ploaia liniștitoare. Iar ca locație, ați ghicit: e bună și la mare și la munte și în vacanță și la serviciu și la școală și la volan. Dar cea mai bună înghețată e aia din canapea, savurată în timp ce vezi un film sau citești o carte.

Însă cine sunt eu să fac recomandări sau să impun reguli? N-am făcut altceva decât să gândesc cu voce tare(un fel de-a zice) și să confirm ceea ce, probabil, mulți știu/simt/intuiesc: tare faină invenție, înghețata asta, face „chimie” bună cu noi. Iar vorbele lui Hipocrate, părintele medicinii, confirmă încă din Antichitate că ea, înghețata(așa cum exista pe atunci), trezește pofta de viață și creează stare de bine. Deci liber la plăcere… înghețată! Amănuntele le decideți voi.”, a conchis medicul nutriționist pe Facebook.

Riscăm „să mâncăm” 100 de pahare de plastic într-un an. Avertismentul cercetătorilor

Riscăm să înghiţim până la 5 grame de plastic săptămânal, avertizează cercetătorii din Australia.

Se întâmplă asta, de pildă, pentru că multe dintre alimente sunt ambalate în acest material, iar dacă nu sunt depozitate ca la carte, particulele de plastic pot ajunge în mâncare. Cele mai mari cantităţi au fost găsite în pește, sare, apă şi bere. În acelaşi timp este şi vina noastră că nu reciclăm şi aruncăm totul de-a valma.

Rezultatele a 52 de studii despre efectele plasticului au fost puse cap la cap de cercetătorii Universităţii Newcastle din Australia şi de specialiştii de la World Wide Fund for Nature. Concluziile sunt tulburătoare.

Fără să ştim, în fiecare săptămână ajung în organismul nostru 5 grame de plastic. Practic, e ca şi cum am mânca două pahare mici. Studiile arată ca cea mai mare cantitate este ingerată prin consumul de apă. Iar dacă mergem mai departe, într-un an ajungem să mâncăm o sută de pahare de plastic.

Eirik Lindebjerg – Global Plastics Policy Manager WWF: “5 grame de plastic este într-adevăr mult, o parte trece prin corp, dar există dovezi că o parte rămâne. Nu ştim exact ce consecinţe are asupra sănătăţii încă, avem nevoie în mod clar de mai multe cercetări ca să înţelegem cum afectează sănătatea.”

Plasticul ajunge în organismul nostru sub formă de microparticule prin apă, mâncare sau sare. Se întâmplă asta şi pentru că alimentele ambalate în acest material nu sunt depozitate corespunzător, dar şi pentru că mările şi oceanele sunt tot mai poluate.

Vara, pe stradă, aproape fiecare trecător are în mâna apă, suc ori la PET.

Alina Călușeriu, comisar-șef Garda de Mediu Timiş: „Studiile de specialiatate, făcute de experţi în domeniu, au demonstrat până în prezent că pericolul remanenței şi atunci evident că există un pericol.”

România se află la coada Uniunii Europene în ceea ce priveşte cantitatea de deşeuri reciclate: doar 3%.

MATERIAL VIDEO

Brățara pentru slăbit care te electrocutează de fiecare dată când mănânci prea mult

Brățara Pavlok le transmite utilizatorilor un șoc electric de 350 de volți ca să-i ajute să scape de obiceiurile alimentare nesănătoase. Dar ajută cu adevărat la slăbit?

Mulți dintre noi ne confruntăm cu dificultăți când vine vorba de a mânca curat, sănătos. Iar unul dintre cele mai mari obstacole cu care ne putem întâlni când ținem dietă îl reprezintă cantitatea de alimente pe care o consumăm. Tentații sunt peste tot. De aceea, brățara care electrocutează este măsura extremă pentru a te ajuta să îți ții sub control greutatea și să te abții de la mâncare.

Clienții sunt mai mult decât mulțumiți. Brățara nu a fost concepută doar pentru a ajuta la slăbit. Brățara Pavlok este un ceas de mână, coordonat cu ajutorul unei aplicații. Brățara poate fi folosită de asemenea pentru a descuraja orice obicei prost, cum ar fi fumatul sau mâncatul unghiilor.

Potrivit descrierii producătorului, brățara vă permită să vorbiți limba creierului reptilian, acea parte din creier în care își au sediul comportamentele „instinctive” sau animalice: foame, sete, sexualitate, supraviețuire, prin adăugarea unui element neplăcut (inofensiv), adică unda de șoc electrică pe încheietura mâinii. Acest element neplăcut îndeamnă creierul să asocieze un sentiment rău cu un obicei rău și vă ajută să-i puneți capăt.

O studentă a inventat brățara care își schimbă culoarea în caz de hărțuire sexuală

Dacă nu vă simțiți în stare să vă chinuiți singuri, prietenii sau soțul sau iubiturl pot chiar să vă „ajute” în încercarea de a slăbit. Cum? Controlând brățara Pavlok de la distanță, de pe telefonul mobil. O astfel de brățară costă 300 de dolari. Designerul gadgetului a descris intensitatea șocurilor: „Se simte ca și cum ai fi atins o ușă după ce ți-ai freca șosetele pe covor”. Clienții sunt mulțumiți, în general, de produs, dar părerile sunt împărțite. Un bărbat a spus că brățara i-a schimbat viața, în timp ce un altul a mărturisit că din cauza undelor de șoc, pielea lui s-a umplut de bubițe, care îș mănâncă.

Gheorghe Mencinicopschi: “Se falsifică alimentele: În smântână se pune cretă, iar în miere se pune clei de oase”

Chiar dacă faci tot posibilul să mănânci sănătos, este posibil ca încercările tale să fie în zadar din cauza anumitor producători care „falsifică” alimentele.

Cele care ar fi sănătoase în mod normal, pot să devină periculoase din cauza aditivilor. Orezul alb cu carne, cartofii prăjiţi, prăjiturile şi hamburgerii sunt doar câteva dintre alimentele pe care Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi ne sfătuieşte să le evităm.

În schimb, doctorul recomandă cartofii la cuptor, ficăţeii la grătar, orezul brun cu legume sau pastele integrale. Problema este că şi acestea s-ar putea să nu fie atât de sănătoase pe cât ne-am imagina. Lactatele, carnea slabă, chiar şi mierea sunt alimente pe care nutriţioniştii şi medicii ni le recomandă, dar care ne pot păcăli.

Încercând să-şi crească câştigurile, producătorii de alimente nu numai că schimbă reţeta originală, ci folosesc şi tot felul de tertipuri, pe care mulţi dintre noi le-am găsi de-a dreptul incredibile.

În cartea sa, „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?”, lansată recent, prof. Mencinicopschi explică felul cum se pot „falsifica” diverse alimente. Laptele se „falsifică” prin adăugarea de apă, prin extragerea grăsimilor şi prin amestecul diferitelor tipuri de lapte. De asemenea, unii producători obişnuiesc să mascheze defectele sau să prevină alterarea cu ajutorul conservanţilor sau al substanţelor de neutralizare. În smântână se adaugă, uneori, făină, gelatină, lapte bătut, albuş de ou şi chiar cretă sau gips, ne atenţionează prof. Mencinicopschi.

Nici untul nu este întotdeauna „curat”. „Untul este cel mai bine imitat de margarinele pe bază de grăsimi hidrogenate, nocive pentru sănătate, obţinute din uleiuri vegetale sau din grăsime de peşte dezodorizată. Untul mai poate fi falsificat cu untură de porc sau seu de vită”, a explicat directorul Institutului de Cercetari Alimentare. Brânzeturile sunt modificate prin înlocuirea proteinelor din lapte cu proteine de origine animală, adică praf din albuş de ou, plasmă sanguină, proteine vegetale din mazăre, cereale sau soia. În miere poţi găsi îndulcitori, fie naturali, fie artificiali. De asemenea, mierea se îngroaşă cu amidon, gelatină sau chiar cu clei de oase.

Te gândeai că măcar carnea nu poate fi contrafăcută? Te-ai înşelat. Când pregăteşti o friptură la cuptor este posibil să ţii în mână carne dezosată mecanic. Producătorii nu vor să piardă nimic, aşa că ceea ce rămâne pe oase după dezosarea manuală este recuperat prin procedee mecanice. Numai că această carne are o valoare biologică şi microbiologică scăzută, după spusele prof. dr. Mencinicopschi. Mai mult, carnea provenită de la un animal este adesea amestecată cu cea de la alt animal.

Când cumperi carne de porc, gândeşte-te că s-ar putea să aibă în ea şi bucăţi provenind de la cal sau măgar. Carnea tocată, dar şi cârnaţii, salamul, mezelurile, sunt falsificate prin adăugarea de componente inferioare (şorici, tendoane, aditivi, soia, etc.).

Un alt tertip al producătorilor este acela de a refolosi carnea alterată după ce se maschează defectele cu ajutorul condimentelor şi aditivilor. Pentru a prelungi perioada de valabilitate a produselor din carne, se folosesc şi radiaţiile ionizante, acelea de care ne ferim cu toţii.

Alina Dumitru, A.M.PRESS

Cardiologii trag un semnal de alarmă – Ce se întâmplă dacă nu mănânci micul dejun

Oamenii care nu mănâncă micul dejun sunt de două ori mai predispuşi riscului de a suferi un atac cerebral sau de cord, potrivit unui nou studiu publicat în American College of Cardiology

Atunci când sari peste micul dejun au loc schimbări ale apetitului, tensiunea creşte iar nivelul de colesterol se schimbă într-un mod negativ, potrivit Gândul.

Cercetătorii americani consideră acest aspect şi un „marker comportamental” al unui stil de viaţă nesănătos.

Datele au fost obţinute prin studierea a 6.000 de participanţă, cu vârste cuprinse între 40 şi 75 de ani, care nu aveau probleme cardiovasculare sau cancer.

Aceştia au fost întrebaţi „Cât de des mănânci micul dejun?” iar posibilităţile de răspuns erau următoarele: „în fiecare zi”, „în unele zile”, „rar” şi „niciodată”.

Unul dintre autorii studiului, Doctorul Wei Bao, de la Universitatea din Iowa, a declarat că, participanţii care nu consumau niciodată micul dejun aveau un risc cu 87% mai mare de a dezvolta o boală cardiovasculară, cu rată mare a mortalităţii, faţă de cei care îl consumau în fiecare zi.

Bolile cardiace reprezintă cauza principală a celor mai multe decese la nivel global: 15,2 milioane în 2016 comparativ cu 12 milioane în 2000, relatează The Sun.