Războiul grăsimilor: Care sunt cele sănătoase și care sunt cele care ne îmbolnăvesc?

Războiul grăsimilor este un subiect foarte actual. Iubite sau hulite, grăsimile au trecut prin diferite etape de apreciere. De multe ori, au fost catalogate dăunătoare pentru organism și luate toate la grămadă.

Astfel, în urmă cu câteva decenii, în lumea medicală occidentală a avut loc o schimbare de paradigmă atât de radicală încât a provocat o înrăutățire substanțială a stării de sănătate a populației din multe țări ale lumii. Despre ce este vorba? Ei, bine, foarte multă vreme s-a vehiculat că grăsimile saturate sunt dăunătoare sănătății, acestea fiind înlocuite, în marea majoritate a produselor din comerț, cu zahăr rafinat și cu uleiuri vegetale din anumite semințe, puternic procesate.

Cu toate că acest articol nu își propune să facă o dezbatere despre cât de benefice sau de dăunătoare sunt grăsimile saturate pentru sănătate, este extrem de important să amintim faptul că în ultimii ani grăsimile au fost în cea mai mare parte reabilitate de comunitatea medicală, toate studiile importante realizate recent arătând că aceste grăsimi nu sunt responsabile nici de boli cardiovasculare, nici de diabet și nici de alte afecțiuni grave așa cum s-a considerat pentru multă vreme.

Desigur, așa cum vom vedea mai târziu, afirmația de mai sus nu face referire la toate grăsimile, ci la cele sănătoase. Pe de altă parte, zahărul și uleiurile vegetale cu care au fost acestea înlocuite s-au dovedit a fi extrem de toxice organismului.

Grăsimi “rele” vs. grăsimi „bune”

Cand vorbim de de grăsimi bune nu putem să nu ne gândim, în primul rând, la acizii grași Omega 3 și Omega 6, despre beneficiile cărora toata lumea vorbește în ultima vreme. Cu toate acestea, prea puține persoane știu, cu adevarat, ce sunt de fapt acești acizi grași, care este rolul lor în alimentație și de ce sunt atât de importanți pentru sănătate.

În primul rând, ceea ce trebuie sa știm este ca acizii grași sunt esentiali pentru sanătate deoarece contribuie la o multitudine de procese ce au loc în organismul nostru. Omega 3 si Omega 6 sunt două tipuri de grăsimi polinesaturate, cunoscute și sub denumirea de grăsimi “bune” sau „esențiale”, pe care, din păcate, organismul nostru nu le poate produce pe cont propriu, astfel acestea putând fi asimilate doar prin alimentație.

În ceea ce privește grăsimile care ne îmbolnăvesc, nu putem să nu amintim de uleiurile industriale procesate din semințe, precum sunt cele de floarea soarelui, soia, rapiță, porumb.

De ce sunt acestea dăunătoare?

Cel mai important motiv este că aceste uleiuri au un raport dezechilibrat între acizii grași de tip Omega 3 și cei de tip Omega 6. Mai exact, toate aceste uleiurile nu conțin deloc sau conțin cantități infime de Omega 3, având, în schimb, în componență, cantități uriașe de Omega 6. Astfel, comparativ cu proporția perfectă în care aceste tipuri de acizi grași ar trebui să existe în dietă (1:1), s-a ajuns în zilele noastre la un dezechilibru uriaș, adică la un consum de 10 până la 25 de ori mai mare a acizilor grași de tip Omega 6.

Care este consecința acestui fapt? Pe scurt, efectul acestui dezechilibru este unul puternic inflamatoriu la nivelul organismului, printre afecțiunile asociate enumerându-se bolile cardiovasculare, diabetul de tip II, obezitatea, sindromul metabolic, sindromul intestinului iritabil, artrita reumatoidă, astmul, cancerul, boli autoimune și tulburări psihiatrice.

De altfel, s-a constatat că prin diminuarea raportului între consumul de Omega 3 și Omega 6 au survenit îmbunătățiri în ceea ce privește starea de sănătate a bolnavilor de afecțiuni cronice, degenerative. Un alt studiu a arătat că prin înlocuirea uleiului de porumb cu cel de măsline, obținându-se un raport de 4 la 1 între Omega 6 și Omega 3, mortalitatea generală a scăzut cu 70%.

De asemenea, toate uleiurile de tip trans, hidrogenate sau parțial hidrogenate (ex: margarina) sunt foarte dăunătoare, acestea având ca principal efect creșterea riscul de infarct şi de atac cerebral (riscul de infarct a fost cu 50% mai mare pentru femeile participante la studiu care consumau cea mai multe cantitate de grăsimi trans, faţă de cele care evitau consumul acestora).

Un alt studiu realizat de Harvard School of Public Health arată că grăsimile trans cresc şi riscul de diabet, înlocuirea acestora cu grăsimi polinesaturate reducând cu 40% riscul de diabet.

Care sunt cele mai importante surse de Omega 3?

Inul și uleiul de in;
Fructele de acai;
Semințele și uleiul de cânepă;
Semințele de chia;
Uleiul din semințe de dovleac, susan, nuci sau șofrănel;

Care sunt sursele bune, naturale si neprocesate de omega 6?

Spirulina;
Uleiul de semințe de coacaze negre;
Uleiul de măsline;
Semințele de in;
Nucile;
Migdalele;
Caju-ul;
Uleiul de sâmburi de struguri.

Este foarte important de știut că mare parte a produselor din comerț conțin, datorită prețului scăzut, din belșug, grăsimi vegetale nesănătoase. Recomandarea noastră este să citești cu atenție fiecare etichetă și să eviți consumul produselor procesate, care conțin grăsimi trans și grăsimi bogate în Omega 6.

De asemenea, evită să gătești sau să consumi alimente care au fost gătite cu astfel de grăsimi. În schimb, alege produse preparate cu uleiuri sănătoase sau bogate în ingrediente naturale, bogate în astfel de grăsimi (nuci, semințe, avocado, măsline).

Căutați produsele 100% naturale, care conțin doar ingrediente organice, preparate cu apa de izvor și care nu conțin agenți de îngroșare, aditivi, zahar adăugat, OMG sau gluten. Aceste produse există pe piața din România la magazinele specializate.

SURSA

Beneficii uriașe pentru sănătate – Cine le cunoaște adevaratele efecte, le consumă zilnic

Caisele uscate sunt alimente cu o multitudine de beneficii asupra organismului, conțin multe vitamine, minerale, antioxidanți.

Mai exact, caisele uscate conțin vitamina A, C, B și beta-caroten. Cele mai importante beneficii ale consumului de caise uscate sunt: combaterea anemiei, facilitează digestia, ajută la creșterea imunității, combat depresia.

De asemenea, aceste fructe este bine să fie incluse în alimentația zilnică, dar cu moderație deoarece cresc imunitatea organismului, combat infecțiile, mențin pielea suplă, hidratată, catifelează tenul, mențin vederea la nivel optim, îmbunătățesc memoria și capacitatea de învățare, scad tensiunea arterială, previn și ameliorează anemia, sunt reale adjuvante în afecțiunile gastro-intestinale, reglează metabolismul și tratează hipovitaminoza.

Mai mult, sunt surse bogate în vitamina A și sunt bogate în fibre dietetice. Sunt studii care susțin că un consum regulat de caise uscate contribuie la reducerea nivelului de colesterol rău – LDL și crește nivelul celui bun, protejând inima de afecțiuni cardiovasculare.

De asemenea, caisele sunt bogate în calciu care la rândul său este necesar la formarea și dezvoltarea oaselor. În același timp sunt bogate în potasiu care contribuie la menținerea constată a tensiunii arteriale.

Au și vitamina K care este esențială pentru coagularea sângelui, așa că le poți consuma cu încredere dacă vrei să eviți producerea unor leziuni.

Nu în ultimul rând consumul de caise uscate are efecte pozitive asupra tulburărilor respiratorii, mai exact ele funcționează ca un expectorant și au efecte stimulative.

Totodată, sunt studii care susțin că aceste fructe pot să prevină mai multe tipuri de tumori printre care cele de esofag și plămâni. Cinci caise pe zi sunt destule pentru a-i oferi organismului tău mai mult de un sfert din necesarul zilnic de vitamina A.

Atenție! Consumate în exces acestea nu fac bine organismului. De aceea, ca să eviți apariția problemelor digestive, nu trebuie să depășești cantitatea de 100 g de caise pe zi. Doza zilnică este de 80-100 g pe zi, și acestea împărțite în 3 părți egale. Înainte de utilizare, dacă sunt prea tari, se pot înmuia câteva ore în apă. Lichidul rezultat nu se aruncă, deoarece poate fi băut ca un compot natural.

SURSA

Legătura nebănuită dintre varza murată și apariția cancerului

Murăturile sunt legumele care trec printr-un proces de fermentaţie acido-lactică în timpul căreia se generează diferite substanţe biologic active, cum ar fi vitamine, acid lactic etc. Sub influenţa microflorei de fermentaţie acestea capătă valoare nutriţională deosebită, devenind practic alimente funcţionale probiotice.

Alimentele probiotice îmbunătăţesc digestia, stimulează detoxifierea şi întăresc sistemul imunitar.

Varză murată lupta împotriva cancerului

Se ştie că broccoli, varză şi conopidă sunt alimente excelente care ajută la prevenirea cancerului. Un studiu finlandez a arătat că varza murată are chiar mai multe proprietăţi în lupta împotriva cancerului. S-a constatat că prin intermediul procesului de fermentaţie, izotiocianatii joacă un rol

important în eliminarea substanţelor cancerigene din organism. De asemenea, s-a constatat că glucozinolatii din varză murată ajută la activarea enzimelor antioxidante naturale şi flavonoidele protejează pereţii arterelor de daunele oxidative, potrivit doctorulzilei.ro.

S-a dovedit că varza este o sursă excelenţă de vitamina U care poate ajută la vindecare ulcerului peptic. Sucul de varză crudă s-a dovedit că reprezintă un tratament eficient pentru ulcerul peptic, iar varza murată reprezintă o altă sursă de vitamina U.

– Varza murată este un tratament tradiţional pentru ulcer

S-a dovedit că varza este o sursă excelentă de vitamina U, care poate ajuta la vindecare ulcerului peptic. Sucul de varză crudă s-a dovedit că reprezintă un tratament eficient pentru ulcerul peptic, iar varza murată reprezintă o altă sursă de vitamina U.

– Varza murată este un aliment probiotic

Procesul de acid lactic, care păstrează varza murată, este îmbogăţit cu puteri probiotice. Astfel, varza murată este un aliment plin cu probiotice sănătoase.

Combate anemia! varza murata contine: vitamine din complexul B, magneziu, acid folic, potasiu, fier si iod.

Are efect pozitiv asupra tensiunii arteriale. Consumul constant de varza murata stabilizeaza si trateaza oscilatiile de tensiune arteriala.

Intareste sistemul imunitar! varza murata este mai bogata in vitamina C decat varza in stare proaspata, ofera protectie antioxidanta si ajuta la intarirea sistemului imunitar. Acum in aceasta perioada a gripei, este cu atat mai recomandat consumul de varza murata!

Slabeste! Este unul dintre putinele alimente ce are calorii „negative”: cu cat mananci mai multa varza, cu atat slabesti mai mult. In plus, regleaza digestia si ajuta la detoxifierea organismului.

Fulgii de ovaz: beneficii si retete de mic dejun

Fulgii de ovaz sunt recomandati de majoritatea nutritionistilor, mai ales pentru prima masa a zilei. Usor de preparat si extrem de nutritivi, fulgii de ovaz au nenumarate beneficii pentru sanatatea ta.

Ovazul este una dintre cele mai sanatoase cereale, fiind bogat in vitamine, minerale, fibre si antioxidanti, dar totodata lipsit de gluten.

Calitati nutritionale ½ cana de fulgi de ovaz

Fosfor: 41% din doza zilnica recomandata

Magneziu: 34% din doza zilnica recomandata

Cupru: 24% din doza zilnica recomandata

Fier: 20% din doza zilnica recomandata

Zinc: 20% din doza zilnica recomandata

Acid folic: 11% din doza zilnica recomandata

Vitamina B1: 39% din doza zilnica recomandata

Vitamina B5: 10% din doza zilnica recomandata

Calorii: 65 kcal

Beneficii fulgi de ovaz

Ajuta la mentinerea greutatii – fie ca vrei sa slabesti, fie ca vrei sa iti mentii greutatea, fulgii de ovaz te ajuta. Potrivit studiilor, ovazul contine beta-glucan, fibra care reduce apetitul.

Scade colesterolul “rau” – ovazul este cereala cea mai bogata in cantitatea de fibre solubile. Acest tip de fibre ajuta la scaderea colesterolului “rau”. Studiile au dovedit ca persoanele care au tensiune arteriala marita si consuma cel putin 3 grame de fibre solubile pe zi isi pot reduce colesterolul cu 8 – 23%. O cana de fulgi de ovaz are un continut de 4 grame de fibre solubile.

Regleaza tensiunea arteriala – studiile facute in domeniu au scos la iveala faptul ca o dieta bogata in cereale integrale, precum fulgii de ovaz, are efecte comparabile cu cele ale medicamentelor pentru scaderea tensiunii arteriale.

Stabilizeaza nivelul de zahar din sange – fiind bogati in fibre solubile, fulgii de ovaz au un indice glicemic scazut, ceea ce inseamna ca nivelul de zahar din sange va fi constant, nu va suferi modificari bruste dupa masa. Ceea ce insamna si ca riscul de diabet ori de boala coronariana este scazut daca fulgii de ovaz fac parte din dieta ta.

Scad riscul de cancer de colon – un studiu realizat de britanici a dovedit ca exista o legatura intre consumul ridicat de fibre si riscul scazut de cancer de colon. Un alt studiu a demonstrat ca 10 grame de fibre pe zi scad cu 10% riscul de cancer colonorectal.

Te protejeaza de radicalii liberi – fulgii de ovaz sunt bogati in continutul de antioxidanti. Antioxidantii protejeaza celulele de radicatii liberi, despre care se stie ca, pe termen lung, pot cauza boli de inima ori cancer.

Imbunatatesc somnul – fulgii de ovaz contin melatonina, dar si un complex de carbohidrati care stimuleaza triptofanul sa ajunga la creier si sa induca starea de somnolenta. Asadar, ovazul poate fi consumat si seara, la cina, nu neaparat la micul dejun.

Cum consumi fulgii de ovaz

Fulgi de ovaz cu lapte : amesteca ½ cana de fulgi de ovaz cu 1 cana de lapte (poate fi si lapte vegetal precum cel de soia sau cocos) si un praf de sare. Pentru a ii oferi o aroma deosebita, poti adauga un praf de scortisoara sau nuci. Ideal ar fi sa lasi cerealele sa se inmoaie in lapte peste noapte.

Fulgi de ovaz cu iaurt – poti amesteca fulgii de ovaz cu iaurt si cu fructe de padure. Pentru persoanele stresate, care sufera de anxietate, cateva felii de banana pot face minuni.

Amestecul ar trebui sa fie consumat imediat dupa ce este preparat sau macar in 2-3 ore; daca sunteti pe fuga dimineata, puneti fulgii de ovaz si fructele de padure spalate intr-un recipient, iar cutia de iaurt si bananele separat, pentru a le consuma la birou, ca o gustare de dimineata, plina de energie si sanatate.

SURSA

Dr. Mihaela Bilic: „Mai bine mâncați o felie de tort decât un kilogram de mere”

Nutritionistul Mihaela Bilic dezvaluie cateva trucuri de slabit, mai putin obisnuite. Daca majoritatea curelor de slabire exclud dulciurile, grasimile si paine, Mihaela Bilic sustine ca nu e nevoie sa ne abtinem de la alimentele preferate ca sa dam jos kilogramele.

Carnea este prietenul curei de slăbire

În ciuda faptului ca de multe ori auzim lucruri rele despre carnea rosie, aceasta poate fi consumata atunci cand vrem sa slabim. Carnea preparata pe gratar poate fi în sange sau mediu preparata si este recomandata alaturi de salata verde, aportul caloric si fibrele fiind tocmai bune pentru cei ce doresc sa slabeasca.

Curcanul, alimentul fericirii

Se vorbeste foarte mult despre carnea de pui atunci cand sunt aduse în discutie dietele si slabitul. Ceea ce poate nu stiati este ca un alt tip “vedeta” de carne este cea de curcan, care pe langa faptul ca este slaba, scade apetitul si chiar da o stare de bine, continand un tip de substanta al carei efect este asemanator cu cel al endorfinei, “hormonul fericirii”.

Pește gras pentru slăbire

Orice aliment poate fi consumat atata timp cat mancati cu moderatie, chiar si ciocolata sau orice fel de dulciuri. Unul dintre aceste alimentele considerate eronat ca fiind interzis în diete este pestele gras: tonul, somonul, macroul, sardinele sau somnul. Grasimea din peste nu este periculoasa, fiind bogata în acizi grasi nesaturati, asadar pestele, chiar si gras, este un element esential si nu îngrasa.

Și fructele îngrasa

Desi nu contin zahar asa cum contin dulciurile, si fructoza din fructe se asimileaza mai greu, si aceasta îngrasa. Pofta nu înseamna foame, iar pofta de dulciuri nu poate fi satisfacuta prin consumarea fructelor. „Decat un kilogram de mere care nu taie pofta de dulce, mai bine mancati o feliuta de tort de ciocolata”, ne spune nutritionistul Mihaela Bilic, care nu se declara a fi un mare fan al fructelor.

SURSA

Monica Anghel a slăbit enorm și abia dacă o mai recunoști, dar nu a putut să renunțe la două lucruri de pe vremea când avea kilograme în plus

Monica Anghel a reușit, cu ajutor specialiștilor, să slăbească 30 de kilograme și să își păstreze greutatea constantă din vara trecută. E sănătoasă, fericită și încântată de actualele dimensiuni. Are și termen de comparație: o pereche de pantaloni și o fustă XXL, pe care le-a păstrat, la sfatul psihologului.

După operația suferită la coloană în urmă un an și jumătate, cântăreața a descoperit, la clinica unde făcea recuperare, un program de slăbit pe care îl va încheia în această toamnă. Un nutriționist, un fizioterapeut, un kinetoterapeut și un psiholog au ajutat-o pe vedetă să scape într-un mod sănătos de kilogramele în plus, hrănindu-se corespunzător și făcând sport.

S-a îngrășat din cauza tiroidei, la 25 de ani

Monica Anghel, 47 de ani, a început să aibă probleme cu greutatea la 25-26 de ani, pe fondul unor probleme de sănătate.

„Nu mi-am dat seama în primă fază ce se întâmplă cu mine, doar că la început eram din ce în ce mai obosită, simțeam nevoia din ce în ce mai mult să dorm, nu aveam putere să fac mai nimic. Văzând că lucrurile stau așa, mi-am făcut niște analize și am descoperit că am aceste probleme cu tiroida. Din cauza hipotiroidiei – eu am avut hipotiroidie și după aceea am trecut în hipertiroidie – poți să te îngrași între 7 și 10 kilograme.

Sigur că, de-a lungul anilor, m-am îngrășat mult mai mult, pentru că nu știam cum trebuie să mănânc, când trebuie să mănânc, ce anume, mesele pe care le aveam erau dezorganizate. Am sărit aproape toată viața mea peste micul dejun, ceea ce nu a fost deloc OK. Mâncam o dată pe zi sau cel mult de două ori pe zi, adică mâncam un prânz și mai mâncam noaptea târziu, când ajungeam acasă, înainte să mă culc. A fost un dezastru. Am învățat de la nutriționista cu care lucrez că micul dejun trebuie să fie cel mai consistent.

Mâncând aiurea, mâncând prost, mâncând de la o benzinărie sau de pe unde apucam, nu a fost în regulă. Când aveam proiecte la care trebuia să mă concentrez foarte mult – și evident că era și mai stresant decât de obicei programul -, atunci simțeam nevoia să ronțăi încontinuu, fără să îmi dau seama”, ne-a povestit artista cum s-a pricopsit cu multe kilograme în plus.

A ținut «n» diete, de dragul familiei

Monica Anghel nu a ascuns niciodată faptul că și-a supus organismul la diverse regimuri din dorința de a scăpa de greutatea nedorită. Susține că a recurs la astfel de soluții la îndemnul familiei.

„Nu am avut niciodată o problemă cu mine, cu felul în care arăt, întotdeauna m-am admirat, chiar și cu 30 de kilograme în plus. Cei care mi-au spus tot timpul că trebuie să slăbesc – și aveau dreptate, doar că eu nu îmi dădeam seama de lucrul acesta! – erau membrii familiei: mama, tata și fratele meu, în mod special. Îndemnată de ei și ca să îi bucur, am ținut tot soiul de diete: disociată, Dukan, pe bază de proteine. Sigur că după ce se termina acea dietă, kilogramele reveneau și nu reveneau acelea pe care le-am dat jos, veneau și cu câteva kilograme în plus!

Ideea nu e să slăbești cu o dietă, ideea este să înveți să trăiești sănătos, lucru pe care eu, din fericire, l-am descoperit prin programul «Good Life», cu oameni de specialitate, oameni minunați, care îmi sunt alături și de la care am învățat cum trebuie să mănânc sănătos și cum trebuie să fiu eu în raport cu mesele, cu viața, cu sănătatea mea, cu sportul. Îmi doresc să fiu sănătoasă pentru copilul meu și să pot să am grijă de el, să pot să îl educ frumos și să îl văd mare și la casa lui”, a declarat, pentru Libertatea, Monica Anghel.

Refuză să-și taie stomacul

Deși multe vedete au reușit să scape rapid de surplusul de kilograme ca urmare a unei operații de micșorare a stomacului, Monica Anghel nu a cochetat cu această idee. „Din punctul meu de vedere, fiecare e liber să facă ce vrea, nu judec pe nimeni, nu condamn pe nimeni, nu e treaba mea asta, dar în ce mă privește, nu consider că e OK să-mi tai dintr-un organ sănătos doar ca să slăbesc, pentru că problema nu e stomacul, problema este că de multe ori mănânci din cauza stresului. Mâncarea asociată cu stresul e un fel de drog”, e convinsă artista.

„Am avut o perioadă în care mi se părea că nu am slăbit deloc”

CONTINUAREA

Iata care sunt beneficiile vinului rosu pentru sanatate

Există multe beneficii ale vinului roșu pentru sănătate. Această băutură alcoolică face parte din culturile multor popoare de veacuri întregi.

Vinul roșu este consumat, în general, la petreceri și ocazii speciale. Însă multe persoane preferă să îl consume la masă, mai ales în țările din sudul Europei.

Popularitatea sa se datorează nu numai gustului minunat, ci și faptului că vinul roșu conține nutrienți benefici sănătății. Deși nu trebuie consumată în cantități excesive, această băutură este o sursă excelentă de antioxidanți.

Principalul ingredient activ al vinului roșu, resveratrolul, scade riscul de îmbătrânire a celulelor și combate alte efecte negative ale radicalilor liberi.

În plus, vinul roșu conține vitamine și minerale care ajută la buna funcționare a sistemelor principale din corp. În cele ce urmează îți prezentăm pe larg 10 beneficii ale vinului roșu pentru sănătate.

Antioxidanții din vinul roșu activează o genă care împiedică formarea celulelor noi de grăsime. Având și un efect detoxifiant, această băutură scade riscul de obezitate și contribuie la pierderea în greutate.

Consumul unui păhărel de vin roșu pe zi ajută la prevenirea problemelor danturii și ale gingiilor. Datorită proprietăților sale antimicrobiene, această băutură împiedică dezvoltarea bacteriilor, printre care streptococul, care provoacă adesea carii și gingivită. Vinul roșu este alegerea ideală pentru neutralizarea respirației urât mirositoare și a altor simptome ale infecției.

Există multe beneficii ale vinului roșu pentru creier

Resveratrolul și alți antioxidanți din vinul roșu sunt benefici pentru creier. Aceștia reglează procesele inflamatoare din corp și scad riscul de întărire a arterelor, fapt care contribuie la oxigenarea corespunzătoare a creierului. Consumul unui păhărel de vin roșu pe zi scade riscul de demență și de deteriorarea prematură a țesuturilor cerebrale.

Flavonoidele din vinul roșu protejează pielea împotriva efectelor negative ale razelor ultraviolete. Acești antioxidanți scad riscul de arsuri solare și daune ireversibile asupra pielii.

Consumul a 3 sau 4 pahare de vin roșu pe săptămână ajută la stimularea secreției de hormoni, precum endorfinele și serotonina. Ambele sunt asociate cu sănătatea și fericirea. Antioxidanții din vinul roșu scad producția de cortizol și îmbunătățesc dispoziția, luptând împotriva stresului și a depresiei.

Vitaminele și mineralele din vinul roșu protejează organele împotriva deteriorării cauzate de îmbătrânirea prematură a celulelor. Aceste substanțe diminuează efectele radicalilor liberi și scad riscul de afecțiuni inflamatoare.

Resveratrolul, antioxidantul activ din vinul roșu, protejează căile respiratorii împotriva daunelor cauzate de toxine și de agenții contaminanți din mediu. Proprietățile antiinflamatoare și detoxifiante ale acestei băuturi au efecte decongestionante și reduc riscul apariției de transformări negative la nivelul celulelor.

Prin urmare, dacă este consumat în doze mici, vinul roșu previne formarea tumorilor maligne în plămâni.

Un pahar de vin roșu pe zi la femei și două la bărbați ajută la scăderea riscului de boli cardiovasculare cauzate de colesterolul rău (LDL) și hipertensiune. Antioxidanții din această băutură reduc oxidarea lipidelor din artere, ajutând la menținerea elasticității acestora. Acest efect asigură funcționarea optimă a circulației sanguine.

Unul dintre cele mai importante beneficii ale vinului roșu este combaterea oboselii prin oferirea unei doze generoase de energie. Chiar dacă pare surprinzător, nutrienții din vinul roșu îmbunătățesc activitatea celulelor, dar și performanțele fizice și mentale.

Datorită efectelor sale diuretice și antioxidante, vinul roșu împiedică dezvoltarea bacteriilor în tractul urinar. Acesta are un efect astringent care îmbunătățește sănătatea vezicii urinare și stimulează eliminarea deșeurilor și a microorganismelor acumulate în această zonă.

Cunoșteai aceste beneficii ale vinului roșu? Acum că le-ai descoperit, consumă și tu această băutură în cantități moderate.

“Suntem martorii unui „război împotriva populaţiei” – Controlul populaţiei prin glutamatul de monosodiu E 621! Stiati ca mancati pate cu astm sau salam cu dementa?

“Suntem martorii unui „război împotriva populaţiei” fără precedent, unul în care omului i se cere o atenţie sporită faţă de ceea ce se întâmplă în jur, pentru a evita ceea ce altfel i-ar putea distruge viaţa, fără ca măcar să-şi dea seama de ce a ajuns atât de neputincios şi lipsit de vlagă.

Ajungem treptat asemenea puilor din crescătoriile de păsări – o masă de carne, obezi, fără memorie şi iniţiativă, cu dată de expirare cât mai recentă, înhămaţi mai degrabă la căruţa morţii. Şi – dacă se poate – fără urmaşi!”, scrie Petru Molodeţ într-un articol publicat în revista “Familia Ortodoxa”
Glutamatul monosodic este un potențiator de aromă şi este adăugat în cantitate mare la amestecurile de condimente şi mirodenii cum ar fi produsele de tip Vegeta sau Delikatcare conțin până la 15% glutamat monosodic, precum şi supele la plic, condimente pentru peşte, “fix pentru cartofi” etc., adică toate prafurile dubioase care promit mâncare bună făcută din nimic. Alte produse care pot conţine glutamat monosodic sunt unele mezeluri sau unele tipuri de brînză topită.

Într-un raport prezentat în 2006 în faţa comisiei de experţi pentru aditivi alimentari din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi intitulat „Otrăvirea lentă a omenirii” („The Slow Poisoning of Mankind”), cercetătorul John Erb a rezumat sute de studii ce au tratat în ultimii 50 de aniefectele glutamatului de monosodiu asupra animalelor şi oamenilor.

Aşadar, cu toate că guvernele au la dispoziţie o largă bibliografie ştiinţifică privind efectul nociv al glutamatului, nu iau nici o măsură măcar de a informa populaţia, dacă nu şi de a interzice această otravă cu efect întârziat.

În acelaşi timp, la comandă, din când în când, mai-marii şi responsabilii cu sănătatea publică luptă înverşunat pentru a proteja sănătatea publică prin vaccinuri.

De ce? De ce mâncăm fără să ne mai putem opri, până ajungem obezi?

Potrivit cercetătorilor F. Bellisle şi M. Monneuse, un procent de 0,6% glutamat de monosodiu (MSG) este suficient pentru a-i determina pe oameni să mănânce tot mai mult şi mai repede;se pare că în jur de 6% din dieta zilnică a unei persoane ar putea fi alcătuită din MSG.

Aceasta înseamnă că, la un consum de două kilograme de alimente pe zi, un adult sau un copil ar primi o doză de 12 grame de glutamat de monosodiu: o astfel de doză este suficientă pentru a omorî un şobolan de un kilogram (cf. JECFA Toxicology Study, FAO Nutrition Meetings Report Series, 1974, No. 53). În literatura de specialitate, „şoareci trataţi cu MSG” este o expresie sinonimă cu obezitatea, letargia şi creşterea nivelului de
insulină.

De zeci de ani, cercetătorii produc în laborator şoareci ce suferă de obezitate, datorită aplicării de glutamat de monosodiu în diferite doze.

De asemenea, MSG-ul adăugat în hrana oilor a condus la o creştere experimentală a apetitului, încât consumul de hrană de slabă
calitate poate fi mărit prin tratarea acesteia cu MSG (cf. Factors affecting the voluntary intake of food by sheep, Colucci P.E., Grovum W.L., 1993).

Într-un alt studiu având la bază subiecţi umani, „Umami şi apetitul” („Umami and Appetite”) realizat în 1990 de către P.J. Rogers şi J.E. Blundell, s-a constatat că atunci când un om consumă o masă în care este adăugat MSG, acestuia i se face curând foame din nou şi va consuma o cantitate mai mare de hrană tratată cu MSG decât cea fără acest ingredient.

Glutamatul distruge sistemul nervos şi creşte riscul de epilepsie

Într-un studiu realizat în 1984, cercetătorii au reuşit să provoace atacuri de epilepsieşoarecilor cărora li s-au administrat mici doze de MSG:

„Severitatea convulsiilor şi frecvenţa deceselor a crescut în mod progresiv odată cu vârsta” (cf. Monosodium-L-glutamate-induced convulsions–I. Differences in seizure pattern and duration of effect
as a function of age in rats, Arauz-Contreras J., Feria-Velasco A., 1984).

Dereglări hormonale – insulina şi hormonul de creştere MSG-ul este responsabil şi pentru creşterea secreţiei de insulină, într-un studiu documentat de A. Niijima şi T. Togiyama, în 1990: „Când cavitatea orală a şoarecelui a fost infuzată cu o soluţie de MSG, s-a constatat o creştere rapidă a nivelului de insulină din sânge la 3 minute de la stimulare”.

Aceleaşi efecte au fost observate şi într-un experiment cu subiecţi umani (cf. Glutamate ingestion and its effects at rest and during exercise în humans, Mourtzakis M., Graham T.E., 2002).

Glutamatul de monosodiu reduce, de asemenea, secreţia hormonului de creştere în timpul adolescenţei. Experimentele realizate pe şoareci au arătat că MSG reduce secreţia hormonului de creştere, şoarecii devenind obezi şi având o creştere deficitară.

Efectele se observă însă şi la oameni: „La indivizii obezi, secreţia hormonului de creştere este împiedicată (…), iar gradul acestui defect în secreţie este proporţional cu gradul de obezitate” (cf. Growth hormone status in morbidly obese subjects and correlation with body composition, Savastano S., Di Somma C., Belfiore A., 2006).

Glutamatul afectează pruncul încă din pântecele mamei sale În anii ’80 şi ’90 ai secolului trecut, cercetătorii au descoperit că MSG poate să depăşească barieră pusă de placentă şi să pună astfel în pericol copilul aflat în pântecele mamei sale. Efectele negative au fost amplu analizate pe şoarecii folosiţi în experimente, dar „aceste observaţii dovedesc posibilitatea unei otrăviri dincolo de placentă a fetuşilor umani, după consumul de către mamă a unor alimente bogate în glutamat” (cf. Neurotoxicity of monosodium-L-glutamate in pregnant and fetal rats, Toth L., Karcsu S., 1987). „S-a demonstrat că glutamatul de monosodiu (MSG) penetrează bariera placentei. Activarea excesivă a receptorilor de glutamat şi supraîncărcarea intracelulară cu calciu indusă de către MSG, care, în cele din urmă, conduce la moartea neuronilor, ar putea rezulta într-o reducere a capacităţii de învăţare şi memorare a puilor de şoareci, dacă mama a fost tratată cu MSG pe când purta puiul în pântece” (cf. Transplacental neurotoxic effects of monosodium glutamate on structures and functions of specific brain areas of filial mice, Gao J., Wu J., Zhao X.N., 1994).

În urma acestor observaţii experimentale a efectelor nocive pe care le are glutamatul asupra sarcinii, cercetătorii M. Hermanussen şi J.A. Tresguerres au tras în 2003 un puternic semnal de alarmă: „Sugerăm cu tărie abandonarea agentului aromatizator glutamat de monosodiu şi reconsiderarea dozelor zilnice de proteine şi aminoacizi recomandate în timpul sarcinii”.

Glutamatul potenţează comportamentul agresiv şi antisocial, scăzând totodată nivelul de atenţie şi concentrare

Un alt efect deosebit de important observat de cercetători în testarea glutamatului pe şoareci estecomportamentul agresiv şi antisocial generat asupra rozătoarelor.

Aceasta este de fapt o trăsătură surprinsă de toate experimentele din domeniu, fără excepţie, aşa cum subliniază şi doctorul Russell Blaylock în cartea sa Excitotoxinele.

Şi cum omul este de cinci ori mai receptiv la glutamat decât şoarecii, iar copiii de patru ori mai mult decât adulţii, să ne mai mire oare că, îndopaţi cu glutamatul găsit mai ales în chips-uri, dresinguri şi supe, copiii noştri sunt tot mai agresivi?

Având în vedere că studiile ştiinţifice arată tot mai concludent cum glutamatul distruge zonele cerebrale responsabile cu concentrarea şi atenţia şi, în general, slăbeşte capacităţile cognitive – atât la animale, cât şi la oameni, chiar din faza intrauterină, dacă mama a consumat multe alimente bogate în glutamat –, de ce ne-am mai mira de slabele rezultate cognitive ale copiilor noştri sau de faptul că, aşa cum arată aceleaşi studii, oamenii devin infertili?

Stiati ca mancati pate cu astm sau salam cu dementa?

Magazinele sunt pline de produse care contin glutamat monosodic, un aditiv periculos.

Spitalele din Romania sunt pline de tineri si de copii cu boli grave, incurabile. Tot felul de forme de cancer ne macina vietile si ne intrebam de unde aceste maladii. Hai sa ne uitam pe etichetele alimentelor si o sa intelegem ce ne baga in pamant inainte de vreme…

Reporterii Libertatii au dat o tura printr-un hipermarket din Capitala, in cautarea uneia dintre cele mai nocive substante care se gaseste in alimente si despre care se tot vorbeste in ultimele zile in presa. Este vorba de E 621 – sau glutamat monosodic – un aditiv, potentiator de gust sau de aroma care stimuleaza apetitul consumatorului si il face sa creada ca a mancatceva foarte gustos. In realitate, omul consuma ceva extrem de nociv!

“Poate produce dureri de cap, slabiciune, greata, astm, modificari de ritm cardiac. Poate declansa maladiile Huntington (dementa, pierderea abilitatilor mentale, tulburari de personalitate si de comportament), Alzheimer sau Parkinson”, ne-a explicat profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

In ce alimente se gaseste E621

Chipsuri; Floricele; Supe- instant; Condimente; Pate de ficat; Pate vegetal; Salam; Parizer; Cremvursti.

SURSA

Omorâm porcii de la noi și importăm carne infestată din Ungaria – Descoperirea făcută în magazinele românești

Tone de carne adusă ilegal din Ungaria, dintr-o zonă cu pestă porcină africană, au ajuns în depozitele şi în magazinele din România. Descoperirea făcută nu de autorităţi, ci de un consumator, arată încă o dată că nu ştim ce mâncăm, iar responsabilii ne pun cu nepăsare în pericol.

Când a cerut explicaţii de la şeful Direcţiei Sanitar-Veterinare din Bucureşti, reporterul Observator a primit un răspuns halucinant: a fost numit tupeist. Iar astăzi, scandalul a continuat la instituţia obligată să prevină astfel de pericole.

Alarma s-a dat aseară, când am aflat că în mai multe depozite şi magazine din Bucureşti şi Timiş s-au descoperit cantităţi uriaşe de carne de porc, adusă din zone cu pestă, din Ungaria. Imediat, am cerut explicaţii de la instituţia obligată să-i protejeze pe români.

Directorul DSV Bucureşti recunoaşte că, în afara programului, nu mai răspunde de siguranţa populaţiei.

Inspectorii ANSVSA fac acum controale în toată ţara pentru a vedea dacă mai sunt şi alte magazine în care a ajuns carnea neconformă.

MATERIAL VIDEO

Este alertă în Bucureşti şi 18 judeţe – Lactate false scoase la vânzare în magazine

Este alertă în Bucureşti şi 18 judeţe după ce Ministerul Agriculturii a descoperit fraude la aproape 40 la sută dintre unităţile de alimentaţie publică pe care le-a verificat.

Astfel, de la sfârşitul lunii ianuarie echipe mixte de inspectori din cadrul Ministerului Agriculturii, Autorităţii Naţionale Pentru Protecţia Consumatorilor şi din cea Sanitar Veterninară au efectuat nu mai puţin de 284 de controale în patiserii, cofetării, restaurante, firme de catering, fast-food-uri şi magazine alimentare.

110 agenţi economici au fost depistaţi că au înlocuit produsele obţinute din lapte cu specialităţi obţinute din grasimi hidrogenate, dezinformând, totodată consumatorii. Autorităţile au împărţit amenzi totale în valoare de peste 850 de mii de lei şi spun că vor continua controalele.

MATERIAL VIDEO