Melanomul, cea mai agresivă formă de cancer, îşi are originea în celulele producătoare de pigment denumite melanocite.
Sub acţiunea razelor ultraviolete, celulele acestea devin anormale, cresc necontrolat şi invadează în mod agresiv ţesuturile din jur. Dintre cancerele de piele, melanomul este cel mai agresiv: 75% dintre persoanele diagnosticate cu melanom metastatic (în stadiu avansat) îşi pierd viaţa în primul an.
Conform Skin Cancer Foundation, în 2015 a fost estimat un număr de 9.940 de persoane decedate ca urmare a diagnosticării cu această formă de cancer.
În România, aproape o treime dintre cei care au fost depistaţi cu această formă de cancer mor anual. De altfel, ţara noastră înregistrează o creştere în ultimii 25 de ani – de la 1,2 la 4,5/100.000 de persoane diagnosticate cu melanomă.
“În ultimele decenii, frecvenţa melanomului a crescut de peste 15 ori, afectând din ce în ce mai mulţi tineri. Dacă până acum câţiva ani nici nu ne uitam la aluniţele tinerilor, acum studiem cu atenţie chiar şi aluniţele copiilor de 10-11 ani.
Incidenţa melanomului este în creştere, în ultimii ani, din cauza expunerii repetate la soare, fără protecţie solară, a schimbărilor climatice (subţierea stratului de ozon) şi obiceiului bronzării artificiale, la solar.
Din fericire, melanomul poate fi vindecat, dacă este depistat şi tratat în stadiile incipiente, când este localizat doar în stratul superficial al pielii. În stadiile mai avansate, melanomul se poate răspândi sau metastaza pe cale hematogenă (prin sânge) sau limfatică (prin limfă)”, spune pentru Gândul medicul dermatolog Lucian Russu, fondator al Asociaţiei Melanoma MayDay.
Ce este melanomul malign (MM)?
Este un cancer de piele format din inmultirea dezorganizata a celulelor care produc pigment in piele (melanocitele care produc melanina).
Boala se dezvolta initial doar pe piele dar are o mare capacitate de metastazare. De aceea, tratamentul chirurgical de indepartare a leziunii trebuie facut cat mai repede. Cand tumora este depistata precoce, operatia asigura vindecarea. Cu cat tumora este mai avansata cu atat sansele de supravietuire sunt mai mici, melanomul malign fiind o boala letala.
Melanina este substanta care determina culoarea pielii si o apara in acelasi timp de arsura solara. Cand melanocitele devin canceroase, ele se inmultesc, cresc in dimensiuni si invadeaza alte tesuturi.
Semnele pe care trebuie sa le observam (ABCDE-ul melanomului)
A = asimetrie
B = margine neregulata (border)
C = culoare
D = diametru > 7 mm
E = evolutie
Alte semnale de alarma: suprafata asa zisei alunite este ulcerata, alunita este pruriginoasa, inflamata, sangeranda, zdrobita, frecata cronic de obiecte de imbracaminte
Cine este predispus la melanom malign (MM)?
Oricine poate dezvolta un melanom cutanat, dar riscul este mai mare în funcţie de factorii genetici, de mediu şi de stilul de viaţă:
1. Piele sensibilă la soare: la persoanele cu pielea, ochii şi părul deschise la culoare;
2. Factori genetici: prezenţa a numeroase aluniţe, antecendente personale sau în familie de tumori cutanate;
3.. Arsuri solare grave şi repetate, în special înaintea vârstei de 15 ani;
4. Obiceiul bronzării artificiale, la solar.
Varsta aparitiei:
30-40 de ani (dar poate apare chiar si in copilarie sau la varste mai inaintate)
Diagnostic
Semnale de alarma: Orice modificare de culoare, textura, volum, suprafata a unei alunite. Daca vezi oricare din aceste semne pe piele, consulta-ne de urgenta. Impreuna vom decide oportunitatea unei interventii sau un tratament alternativ.
Diagnosticul se stabileste pe criterii clinice (aspectul leziunii care creste in dimensiune, si-a schimbat culoarea si forma), pe aspectul la examinarea dermoscopica si pe aspectul histopatologic al piesei de biopsie. La microscop se masoara grosimea tumorii (indice Breslow) important in stabilirea stadiului tumoral.
Examinarea histologica a ganglionului santinela aduce date suplimentare privind invazia tumorala si posibilitatea de metastazare, ajutind la o mai corecta incadrare in stadiul bolii. PET CT poate depista invazia ganglionara.
Care ar fi regulile pe care trebuie să le respectăm dacă nu vrem să fim diagnosticaţi cu această afecţiune?
Regulile pe care ar trebui să le respectăm în sensul prevenţiei sunt mai puţin de zece: expunere la soare cu protecţie solară, aplicată fără parcimonie, în intervalele în care ultravioletele sunt mai puţin nocive: până în ora 10:00 şi după 16:00, purtarea acesorilor care ne protejează de soare (pălării, ochelari), evitarea solarului, auto-examinarea periodică a aluniţelor, controalele dermatologice anuale, însoţite de dermatoscopii, în cazul leziunilor suspecte.