Acad. Prof. Dr. Constantin Ionescu-Târgovişte: ”Când apar aceste simptome, înseamnă că ai deja diabet.” Iată cum previi îmbolnăvirea

Acad. Prof. Dr. Constantin Ionescu-Târgovişte a vorbit despre simptomele care anunță diabetul și cum poate fi acesta prevenit. Experții arată cum se previne și care sunt semnele care trădează boala care distruge încet, dar sigur

Nu așteptați să apară semnele de diabet pentru a lua măsuri. Când asta se întâmplă este deja prea târziu, este părerea profesorului de diabetologie Constantin Ionescu-Târgoviște. Medicul are câteva sfaturi pentru cei care nu doresc să ajungă să îngroașe rândurile diabeticilor.

Când apar manifestări care anunță diabetul – sete intensă, foame, urinat abundent, pierdere în greutate, boala este deja evoluată. Așa că prevenția e esențială, iar sfaturile de mai jos vă pot fi de mare ajutor.

1 Regula de bază după care trebuie să vă ghidați: persoanele peste 50 de ani (în special) trebuie să își facă anual o glicemie, iar dacă aceasta are o valoare peste 100 mg/dl trebuie să meargă la un specialist.

2 Consumați cât mai multă mâncare naturală luată de la piață, de la țărani, nu din marketurile mari, care sunt pline de produse făcute să stea mult în rafturi, cu mulți aditivi, care dau efect negative, ce cresc frecvența obezității și a diabetului. În plus, sunt bogate în calorii și dezechilibrate din punct de vedere nutritiv.

3 Faceți mișcare cât mai mult posibil!

4 Verificați-vă greutatea săptămânal! Dacă observați că ați luat în greutate, luați măsuri imediat. Orice creștere în greutate care nu durează de multă vreme poate fi întoarsă din drum, însă orice exces ponderal important nu mai poate fi decât foarte greu combătut.
SURSA

Ne trage sau nu curentul? Află cât de justificată e această frică a românilor și ce boli riști să faci

Vorba din popor “te trage curentul” e parţial adevărată: frigul nu este o cauză directă, dar favorizează apariţia durerilor de dinţi, de cap sau de spate.
“Cred că suntem singurul popor pe care îl trage curentul!“ – se minunează o tânără revenită de la studiile din străinătate.

«Şapte ani am stat în Canada şi nu am auzit pe nimeni văitându-se de aşa ceva. Când vedeai pe cineva că închide geamul într-un mijloc de transport, puteai să fii sigur că e român»”, scria recent antropologul Vintilă Mihăilescu în Dilema Veche.

Obsesia naţională “te trage curentul” nu e chiar un mit. O serie de neplăceri pot apărea din acest motiv, de ladureri de cap, dinţi şi ureche, până la dureri musculare, lombare şi junghi intercostal extrem de dureros. Exagerat este însă să crezi că aceasta este singura cauză a suferinţelor.

“Frigul şi curenţii de aer rece favorizează răcirea diverselor zone ale corpului şi pot exacerba anumite suferinţe, atenţie, preexistente. Doar zgândără bolile respective, nu le provoacă. De exemplu, dacă o măsea suferindă este supusă unor curenţi de aer, apare o durere, care ar fi apărut oricum, însă nu la aceeaşi intensitate. Iarăşi, nu curenţii de aer sunt cauza răcelilor, aceştia doar favorizează înmulţirea unor viruşi deja contractaţi şi declanşează infecţia respiratorie”, explică medicul de familie Călin Ciubotaru. Bacteriile, nu frigul în sine provoacă anexite

Frigul poate intensifica şi durerile articulare şi musculare.

Dacă dormiţi în curent, riscaţi să vă treziţi înţepeniţi, la fel şi dacă staţi în curent după ce aţi făcut efort fizic şi sunteţi transpiraţi.

“Dacă vă trage curentul când sunteţi transpiraţi, se poate declanşa un junghi intercostal foarte dureros, care poate fi confundat cu bolile de inimă”, precizează medicul Ciubotaru.

Un astfel de episod poate dura ore şi chiar zile, interval în caredoctorii recomandă să evitaţi frigul şi să apelaţi la antiinflamatoare.O altă teorie vehiculată este faptul că femeile care stau cu picioarele goale pe gresie răcesc la ovare sau fac infecţii urinare. În cel mai rău caz, frigul poate doar să favorizeze apariţia acestor boli, cauzate de bacterii.

“Dintre două persoane care stau desculţe pe gresia rece, va face infecţie urinară sau anexită doar cea care a contractat anumite bacterii”, conchide medicul Ciubotaru.

Un alt risc, valabil în cazul celor cu imunitatea la pământ, este că frigul “dă peste cap” flora bacteriană normală.

Răcelile şi spălatul pe cap

O altă vorbă din popor spune că nu trebuie să ieşi în frig după ce te speli pe cap. Nu este mit mai cunoscut şi mai fals decât acesta, spun medicii, care dau asigurări că nu există nicio legătură între vremea rece şi contractarea virusurilor ce provoacă răceli.

De fapt, în anotimpurile friguroase, oamenii au tendinţa de a se izola în casă, de a merge mai mult cu mijloacele de transport în comun, iar virusurile se răspândesc mai repede în colectivităţi. Studiile au demonstrat că rinovirusurile (virusurile care dau răceli) nu au preferinţe: îi atacă şi pe cei care se îmbracă gros, dar şi pe cei ce poartă haine subţiri.
SURSA

De ce nu e bine să prăjiţi în ulei de floarea soarelui sau de două ori în acelaşi ulei

Obişnuinţa românilor de a prăji mai ales în ulei de floarea-soarelui e taxată dur de medici, care îi sfătuiesc să treacă la ulei de rapiţă sau de măsline.

Un stil de viaţă sănătos nu include prăjelile sau, dacă o face, cantităţile consumate trebuie să fie extrem de mici. Atunci când apelaţi la această formă de pregătire a mâncării, este foarte important ce uleiuri folosiţi. Cel de floarea-soarelui sau cel extravirgin reprezintă alegerile cele mai proaste posibile pentru că emană mai multe substanţe toxice ce pot fi cancerigene.

Alegeri mult mai bune sunt uleiul de măsline pentru gătit (nu cel extravirgin), cel de rapiţă sau de palmier. Şi foarte important: nu prăjiţi niciodată de două ori în acelaşi ulei.

”Substanţele degajate pot intoxica creierul. Cel mai bine este să evităm cât putem să mâncăm prăjit şi mai ales pane, deoarece aceste procese presupun modificări biochimice în alimente ce pot genera substanţe extrem de periculoase, intoxicând creierul. Cel mai mic rău din tigaie îl reprezintă totuşi uleiul de palmier, dar şi cel de rapiţă şi măsline”, explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, specialist în alimentaţie.

El crede că cel mai bun pentru prăjit este uleiul de palmier, care are un punct de prăjire foarte înalt, 230 de grade.

“Un alt ulei foarte bun este şi cel de rapiţă, un ulei echilibrat în acizi graşi şi rezistent la prăjit. La prăjeală rezistă şi cel de măsline, dar nu cel extravirgin (pe care îl folosiţi la salate şi vinegrete), ci cel de gătit”, detaliază Mencinicopschi.

Pe lângă faptul că rezistă la temperaturi mari şi nu se degradează, aceste uleiuri nu se împregnează foarte mult în alimentul prăjit.

“Un cartof prăjit poate să se impregneze cu ulei până la 30 la sută. Dacă un cartof copt sau fiert are 80 kcal/gram, unul prăjit ajunge şi la 400 kcal/gram. Prima consecinţă este că îngraşă, iar de aici apar boli grave: hipertensiune, accidente vasculare cerebrale, diabet, boli cardiovasculare etc.”, atenţionează profesorul Mencinicopschi.

Nu folosiţi niciodată de două ori acelaşi ulei la prăjit

Pentru a evita cât mai mult posibil riscurile pe care le implică consumul de alimente prăjite, nu folosiţi de mai multe ori acelaşi ulei la prăjit.

“Oricât de bune sunt uleiurile care rezistă mai bine la prăjit, nu sunt lipsite nici ele de riscuri. De aceea, nu folosiţi niciodată de două ori acelaşi ulei la prăjit, pentru că majoritatea compuşilor toxici se degajă la a doua prăjire. Este complet contraindicat”, recomandă Eduard Adamescu, medic nutriţionist la Cabinetul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Calea Moşilor” din Bucureşti.

Medicii vă recomandă să vă feriţi cât puteţi de uleiul de floarea-soarelui, de cel din germeni de grâu sau de porumb ori de uleiul de şofrănel din cauza conţinutului de acizi graşi polinesaturaţi, care au efecte nocive pentru sănătate.

“Dezavantajul acestor uleiuri este că se descompun în substanţe toxice (cancerigene) la temperaturi mult mai mici decât temperatura optimă de prăjire”, detaliază profesorul Gheorghe Mencinicopschi.
SURSA

NU stați la soare dacă ați luat aceste medicamente

Nu orice medicament pe care-l luaţi este periculos pentru corpul expus la soare. Dar, dacă vorbim despre medicamentele fotosensibilizante, trebuie acordată o atenţie maximă, pentru că reacţiile chimice induse de soare pot produce reacţii toxice şi alergene la nivelul pielii.

Iată câteva dintre medicamentele de care trebuie să vă feriţi:

– antibiotice (exemplu: tetraciclina, doxacilina, ciprofloxacin, ofloxacin, azitromicina, enoxacin, oxitetraciclina, pirazinamid, etc.);

– medicamente antidiabetice (glipizide, gliburid);

– anxiolitice (luate în caz de anxietate, atacuri de panică, frică de societate şi alte fobii, exemplu: alprazolam);

– somnifere (seconal);

– antidepresive (amitriptilina, nortriptilina, doxepin, desipramina, imipramina, protriptilina);

– produse hormonale (orice pastilă care conţine estrogen);

– antiinflamatorii nonsteroidiene (exemplu: ibuprofen, ketoprofen, naproxen, indometacin, fenilbutazona);- diuretice (furosemida, hidroclortiazida, indapamida);

– medicamente folosite în tratamentul cancerului (dacarbazin, fluorouracil, flutamide, methotrexate, vinblastine), al hipertensiunii (minoxidil, metildopa), al alergiilor (astemizol, loratidina, terfenadin), al tulburărilor de ritm cardiac (amiodarona, quinidina).

De asemenea, dacă aveţi probleme cu acneea, trebuie să fiţi foarte atentă la folosirea produselor antiacneice aplicate local. Atenţie! Citiţi în detaliu prospectul medicamentelor pentru a evita efectele adverse cauzate de soare.

Ce trebuie să faceţi dacă vă aflaţi sub medicaţie

Nu staţi la plajă, deoarece chiar şi o mică expunere a gâtului sau a mâinilor poate determina declanşarea unei reacţii alergice sau toxice. Este foarte important să discutaţi cu un specialist despre posibilitatea de întrerupere a tratamentului sau de înlocuire a acestuia cu alte medicamente care nu vă expun riscurilor.

(sursa: www.topsanatate.ro)

Punctul de pe corp care te ajută când ai Tahicardie sau Atac de Panică – Durează doar 2 minute

Atacurile de tahicardie, de panica si de anxietate pot fi uneori foarte greu de gestionat. Problemele de anxietate cronica si stresul cotidian pot subrezi atat sistemul nervos, cat si sistemul circulator cu consecinte grave asupra inimii. Aceste probleme pot fi rezolvate si prin terapii simple, cum ar fi presopunctura.

Aceasta metoda de tratament asigura o relaxare profunda si imbunatateste circulatia sanguina.

„Marea Linistita” este unul dintre punctele de presopunctura vitale care reduc anxietatea, incordarea, respectiv tensiunea fizica si emotionala. Acest punct este pozitionat chiar in centrul pieptului, la trei degete distanta de baza inferioara a osaturii sternului.

Tot ce trebuie sa faci este sa apesi puternic acest punct cu degetul mare timp de 2 minute, dupa care sa respiri adanc, lent si ritmic, pentru a activa centrii nervosi ai acestui meridian…

Odata activat punctul de presopunctura, tensiunea din piept se va disipa treptat, iar nervozitatea, nelinistea, anxietatea, teama si sentimentele de tristete vor scadea in intensitate.

Stimularea acestui punct se recomanda inclusiv pentru calmarea astmului, tusei, mastitei mamare si a durerilor in gat.

Dar acesta nu este singurul punct responsabil cu inducerea sentimentelor de liniste. Mai exista inca un punct de presopunctura si acupunctura ce poarta denumirea de „al treilea ochi”, si este pozitionat in frunte, la intalnirea liniei sprancenelor.

Inchide ochii si apasa acest punct timp de un minut, respirand adanc, lent si ritmic.

Stimularea lui atenueaza simptomele legate de anxietate si reduce intensitatea durerilor de cap. In plus, alunga insomnia, vindeca ameteala si problemele oculare, si decongestioneaza nasul si sinusurile.

Sursa

Dr. Monica Pop: „E suficient să intre o persoană bolnavă în piscină, că se infectează toți”

Dr. Monica Pop a ne-a semnalat câteva afecțiuni care sunt foarte ușor de luat vara. Cum suntem în plin sezon, iar una dintre cele mai răcoritoare distracții este mersul la ștrand sau la piscină, medicii avertizează cu privire la numeroasele boli care se pot lua din bazine

Ce poate fi mai plăcut vara, într-o zi toridă de weekend, decât să te bălăcești întro piscină? Ei bine, această distracție ne poate costa sănătatea, asta în cazul în care nu suntem atenți la locurile pe care le alegem, atunci când mergem să ne răcorim.

Nu toată lumea își permite, însă, să meargă la un club costisitor, unde piscinele sunt foarte îngrijite, alternativa fiind, de cele mai multe ori, ștrandul public.

Medicii avertizează, însă, că apa din astfel de bazine și ștranduri poate fi o sursă de microorganisme infecțioase, precum bacterii, virusuri, paraziți și ciuperci care, pătrunzând în organism, pot genera o serie de infecții localizate, cel mai frecvent, la nivelul pielii, ochilor, urechilor și tubului digestiv.

Interzis în apă persoanelor bolnave

Medicii precizează că foarte expuși infecțiilor sunt copiii, femeile însărcinate și persoanele cu un sistem imunitar deficitar. Specialiștii recomandă ca persoanele cu afecțiuni digestive, cutanate sau oculare să nu intre în piscină cât timp sunt bolnave.

De asemenea, persoanele care sesizează cel mai mic semn sau simptom de boală după ce au mers la piscină sau la ștrand trebuie să solicite sfatul unui medic, pentru că toate aceste infecții pot fi diagnosticate ușor.

Ochii, cei mai afectați

„Cea mai păcătoasă boală oftalmologică ce se poate lua de la ștrand este conjunctivita de piscină, care se ia extrem de ușor. Este o boală contagioasă, astfel că este suficient ca o singură persoană care are conjunctivită să intre în piscină, că ceilalți toți se îmbolnăvesc și ei.

Bineînțeles, este valabil pentru bazinele publice care nu sunt tratate corespunzător. Din păcate, conjunctivita este destul de păcătoasă și poate lăsa sechele grave, de afectare a vederii și are nevoie de tratamentul exclusiv al oftalmologului.

Așadar, dacă apar simptome ale conjunctivitei, precum senzația de prezență a unui corp străin, usturime sau roșeață, trebuie mers urgent la medic, iar pacientul trebuie să specifice neapărat faptul că a fost la ștrand sau la piscină.

Atenție, nu mergeți la farmacie dacă aveți probleme cu ochii! Farmaciștii nu știu niciodată medicină, ei dau doar medicamentele cele mai scumpe.

Mai mult, conjunctivita este de mai multe feluri, iar cea luată de la piscină nu se tratează niciodată cu antibiotic”, ne-a explicat dr. Monica Pop, șefa Spitalului Oftalmologic de Urgență, din Capitală.

Se poate lua chiar și râia

Apa infectată mai poate provoca boli digestive manifestate adesea prin diaree, care apare mai frecvent la copii după ingestia de apă contaminată în care există diverși germeni (Giardia lamblia, enterovirusuri sau bacterii), mai avertizează medicii.

Totodată, specialiștii din Ministerul Sănătății spun că de la piscină se poate lua râia, dacă sunt folosite în comun prosoape contaminate, dar și furunculul produs de stafilococii din apă.

Micoze și furunculoza

Una dintre cele mai răspândite boli dermatologice luate de la piscină este pitiriazisul, o micoză a pielii produsă de o ciupercă (Pitiriazis versicolor), spun medicii dermatologi. Boala este caracterizată prin apariția unor pete mici de culoare cafeniu închis, localizate cu predilecție la nivelul toracelui.

Transmiterea bolii se face prin apa de piscină, dar și prin utilizarea șezlongului fară un prosop personal. De asemenea, o altă infecție a pielii, care este dată de stafilococii prezenți în apa de la ștrand, este furunculoza.

Tratamentul este local și se poate realiza cu ajutorul unui antiseptic cu spectru larg de acțiune, pe baza de clorură de benzalconiu și clorhexidina.

Sfat: ochii se clătesc cu apă plată

Cunoscutul medic oftalmolog are și un sfat pentru cei care merg la piscină, ca să evite, cât de cât, conjunctivita. „Este bine ca atunci când ieșim din bazin să ne clătim repede ochii cu apă plată. Este singura modalitate de a ne feri de astfel de infecții”, recomandă dr. Monica Pop.

Sursa

Nu ignora aceste semnale – inima nu functioneaza corect si este posibil sa ai risc dublu de infarct

Persoanele depresive prezinta un risc de doua ori mare de a suferi un infarct miocardic comparativ cu cele care nu sufera de depresie, se arata intr-un studiu realizat de oamenii de stiinţa canadieni de la Universitatea „Concordia″.

In plus, conform Asociaţiei Americane a Inimii, depresia apare de trei ori mai frecvent la pacienţii cu boli cardiovasculare care au suferit deja un eveniment coronian acut decat in randul celorlalţi.

Cu cat persoana la care se produce un infarct miocardic este mai tanara, cu atat riscul de a dezvolta depresie este mai mare, prin urmare se poate spune ca exista o interdependenţa intre cele doua afectiuni.

La nivel mondial, depresia constituie o problema majora de sanatate, fiind prezenta la aproximativ 20% dintre pacienţii cu boli cardiace.

Organizaţia Mondiala a Sanatatii (OMS) preconizeaza ca pana in anul 2020 depresia va fi a doua cauza de mortalitate si dizabilitate in lume, primul loc fiind ocupat de bolile cardiovasculare care provoaca decesul a 17 milioane de oameni anual.

De la depresie la boli cardiovasculare si invers

Cercetatorii canadieni au reusit sa explice mecanismul prin care depresia afecteaza inima. Pe de-o parte datorita stilului de viaţa dezechilibrat, sedentar, consumului de alimente nesanatoase, alcool sau fumatului.

In plus depresia conduce si la episoade de anxietate sau atacuri de panica si hipertensiune arteriala sau, dimpotriva, la introvertire si implicit la inhibarea posibilitatii urmarii unui tratament adecvat. Toate acestea impiedica o circulatie adecvata a sangelui in organism si devin factori cauzatori de boli cardiovasculare.

Alte studii realizate in America si Australia, susţin ca depresia pare sa favorizeze dezvoltarea depunerilor de grasime si colesterol in vasele sangvine, despre care se stie ca ar conduce la cresterea riscului de accident vascular cerebral si al infarct miocardic.

Nu doar depresia conduce la boli cardiovasculare si reciproca fiind de asemenea valabila. Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, 15% din persoanele care sufera de o boala cardiovasculara se confrunta si cu simptome specifice depresiei.

Studiile au aratat ca, la persoanele care au suferit un infarct miocardic, episoadele depresive cresc cu 17% riscul de deces.

Prin comparaţie, la persoanele sanatoase, riscul de deces dupa un infarct este de numai 3%.

Principalele motive pentru care bolile cardiovasculare favorizeaza depresia sunt activitatea sociala redusa, intrucat bolnavii de inima ies mai rar din casa si nu fac suficienta miscare, dar si dependenta de medici si medicamente, care creste gradul de frustrare al pacientilor.

Nu in ultimul rand, starea psihica a bolnavilor este afectata, deoarece evoluţia bolii este imprevizibila, ceea ce creeaza o stare de stres permanenta, care conduce la afectarea vaselor de sange si implicit la imbolnavirea inimii.

Ce simptome ar trebui sa te ingrijoreze?

Deseori simptomele debutului unei boli cardiovasculare pot coincide cu cele ale depresiei si invers. Pe masura ce apar dificultati de concetrare, tulburari de somn, reducerea apetitului alimentar, anxietate, tensiune interioara, iritabilitate, oboseala sau pesimism (ganduri de vinovatie si de inferioritate) depresia urmata de boala cardivasculare se poate instala.

Un procent semnificativ dintre pacientii care sufera de depresie, cu sau fara afectiuni cardiovasculare asociate nu sunt diagnosticati la timp sau primesc ingrijirile terapeutice inadecvate.

De aceea medicul de familie detine un rol cheie in depistarea precoce a simptomelor depresive si indrumarea acestor pacienti catre un serviciu de psihiatrie.

In mod particular, la pacientii cu antecedente cardiovasculare medicul cardiolog poate fi cel care recomanda o evaluare psihiatrica in vederea stabilirii unui diagnostic de depresie.

Cum se trateaza corect cele doua afectiuni?

Cea mai utilizata si eficienta abordarea terapeutica s-a dovedit a fi asocierea dintre tratamentul psihologic si cel farmacologic.

Tratamentul psihologic poate fi reprezentat de una dintre urmatoarele forme de psihoterapie: terapia cognitiv comportamentala sau interpersonala. In anumite cazuri consilierea suportiva s-a dovedit a fi cea mai buna metoda de tratament psihologic.

In ceea ce priveste tratamentul farmacologic, medicatia antidepresiva aleasa pentru a fi administrata unui pacient depresiv cu boli cardiovasculare asociate trebuie sa aiba cel mai bun profil de siguranta in ceea ce priveste aparitia efectelor adverse.

Psihiatru va trebui sa tina cont nu doar de efectele si interactiunile dintre diversele antidepresive pe care le poate prescrie, ci si de efectele adverse care pot sa apara intre medicatia pescrisa de medicul cardiolog pentru afectiunile cardiovasculare ale pacientului si medicatia antidepresiva pe care el doreste sa o initieze.

Aceste interactiuni pot fie sa duca la o lipsa de eficacitate atat a medicamenelor pentru bolile cardiovasculare sau cele pentru tratarea depresiei, cat si, uneori, la o crestere a efectului pe care aceste medicamente il au, pacientul ajungand sa se simta foarte slabit, sa nu aiba puterea sa faca nimic (stari date de reducerea prea mult a tensiunii arteriale, de exemplu) sau sa aiba stari de greata, dureri de stomac sau alte astfel de manifestari datorate unei actiuni mult prea puternice a medicamentelor antidepresive. In aceasta situatie vor trebui alese cu precadere medicamente atat cardiovasculare cat si antidepresive care nu interactioneaza intre el si au un profil de siguranta si tolerabilitate excelent.

Medicii care ofera ingrijire pacientilor cu afectiuni cardiace trebuie de asemenea sa fie familiarizati cu manifestarile depresiei si sa-i constientizeze pe acestia de prezenta acestei afectiuni, aceasta cu atat mai mult cu cat s-a demonstrat ca o serie de medicamente folosite in tratarea bolilor cardiovasculare sunt ele insele inductoare de stari depresive.

Acest lucru este important, deoarece depresia influenteaza in mod negativ evolutia afectiunii cardiace, si de asemenea, afecteaza toate aspectele vietii unui pacient, inclusiv familie si relatiile personale, educatie, cariera, activitatea si starea generala de sanatate.
SURSA

Usturoiul are beneficii extrem de mari doar daca il consumi corect

Cât de sănătos este usturoiul pentru sănătate se știe. Calitățile sale sunt de mult dovedite. Cum ar trebui însă consumat pentru a ne bucură pe deplin de proprietățile sale?

Folosit încă din Evul Mediu, usturoiul ajută la prevenirea multor boli, iar în timp, oamenii de știință au descoperit noi utilizări. Usturoiul conține mulți nutrienți, vitamine și minerale dar și fitochimicale. Un cățel de usturoi pe zi reprezintă valoarea recomandată în scopuri medicale.

Unii cercetători spun că usturoiul consumat în stare naturală este cel mai bun pentru sănătatea organismului. Usturoiul este un antibiotic natural și nici nu distruge bacteriile sănătoase. Destul de multe persoane folosesc usturoiul că antibiotic, în mod eficient.

Îl găsim și sub formă de pudră, iar acest substitut este foarte căutat pentru versatilitatea sa.

Specialiștii atrag însă atenția și spun că nu vom regăsi în acest produs toate proprietățile și nici aroma nu va fi aceeași.

Folosit sub formă de pilule ne privăm de multe dintre beneficiile sale, efectul fiind nesemnificativ în comparație cu usturoiul medical sau medicația pentru inimă.

Anumite substanțe din compoziția usturoiului, precum dialil disulfidul, au efecte în distrugere a celulelor canceroase și ajută la dezvoltarea unui sistem imunitar puternic.

Usturoiul este cunoscut pentru reducerea dezvoltării tumorilor papilare.

De asemenea, usturoiul vindecă infecțiile urechii la copii, acționând ca antibiotic natural și fără să aibă efecte secundare.

Are puternice proprietăți antibacteriene și antimicrobiene, ajută la eliminarea toxinelor din organism și reprezintă o bună alternativă de detoxifiere. Usturoiul conține alicina și ajută la vindecare infecțiilor cutanate.

Consumul regulat de usturoi tonifică pielea și o face netedă, iar unghiile devin mai țări. În același timp, usturoiul stimulează creșterea nivelului de antioxidanți din organism, ajută la scăderea valorilor glucozei serice și a tensiunii arteriale.

De asemenea, usturoiul era un tratament popular pentru indigestie și balonare.

Există desigur și unele efecte secundare de luat în considerare.

Usturoiul are o aromă intensă și provoacă transpirație. Atunci când consumăm mult, organismul începe să miroasă pentru că el este secretat prin pori și eliminat complet din organism.

Respirația va avea și ea de suferit. În același timp, o prea mare cantitate de usturoi poate să ardă mucoasa stomacului și să provoace durere.

Poate să producă și alergii sub formă unor erupții cutanate, febră sau vărăsturi, iar în prezența unor anticoalgulante, usturoiul poate să recționeze negativ.

Sulful din usturoi poate declanșa chiar și botulism, care determina tulburări severe de stomac sau chiar deces.

Regula potrivit căreia orice este consumat cu moderație funcționează bine se aplică și în cazul usturoiului. Efectele negative apar doar atunci când se exagerează.
SURSA

Ce înseamnă când ţi se zbate ochiul? Nu, nu e vorba de nicio superstiţie

Un ochi care se “zbate” este asociat cu ghinionul, norocul, naşterea sau moartea. Evident, sunt doar superstiţii. Iată care sunt adevarătele motive pentru care ţi se zbate ochiul.
Mi se zbate ochiul drept, deci…

… o să-mi meargă bine. Aşa îşi spun majoritatea românilor. La noi, ochiul drept care se zbate mai este interpretat ca semn al unei naşteri în familie, pe când ochiul semn aduce numai ghinion – fie va avea loc un deces în familie, fie pur şi simplu o să-ţi meargă rău o perioadă.

Nu suntem singurii care au atribuit un anume înţeles acestui fenomen atât de comun. La chinezi, se consideră că spasmele ochiului drept aduc noroc bărbaţilor şi ghinion femeilor, pe când la ochiul stâng inţelesul este opus. Ei mai ţin seama şi de partea ochioului care se zbate. Pleoapa superioară aduce noroc, pe când cea inferioara aduce ghinion.

De ce ţi se zbate ochiul de fapt

Adevărul este că ochii care se zbat nu aduc nici ghinion, nici noroc, ci sunt fenomene comune uşor de explicat: muşchii din locul respectiv au mici spasme care se traduc prin mişcări involuntare în jurul ochiului – se aseamănă oarecum cu cârceii care se pun la picioare şi pot avea cauze comune.

Fenomenul se numeşte miochimie, iar cauzele sunt din cele mai banale – lipsa de somn, stres, oboseală generală sau la nivelul ochilor, anxietate, exces de cofeină sau alţi excitanţi, droguri, alcool.

Miochimia se mai declanşează dacă suferi de alergie sau există un alt factor care irită ochiul, de exemplu uscăciunea.

Unii oftalmologi cred că şi lipsa anumitor nutrienţi poate declanşa spasmele, ca şi în cazul cârceilor.

Cum vindeci ochiul care se zbate

În general, ochiul se linişteşte de la sine dacă te odihneşti sau dacă ai răbdare să fie eliminată din corp toată cofeina pe care ai consumat-o.

Dacă nu se calmeaza singur poţi să încerci o compresă cu apă călduţă, care relaxează muşchii, sau lacrimi artificiale ca să elimini uscăciunea ochiului de pe lista cauzelor posibile.

Miochimia nu trebuie confundată cu blefarospasmul, o afecţiune mai gravă, în care spasmele apar la nivelul pleoapei putând ajunge până la pucntul în care ochiul nu mai poate fi deschis.

Explicatia perfecta a unui psiholog cu privire la ce este depresia – Merită să citiți

„Permiteți-mi să vă explic de ce omul care se luptă mereu cu propriul creier și cu așteptările societății poate fi foarte obosit.

La acești oameni creierul funcționează într-un mod suprasolicitat și le este foarte dificil să se relaxeze și să adoarmă noaptea.

De obicei, omul are nevoie de 7 minute pentru a adormi. Acum, imaginați-vă că mergeți la culcare, fără forțe și aveți nevoie de aproximativ o oră să adormiți, în loc de șapte minute. E suficient să adormi un pic sau să mergi la toaletă – relaxarea dispare și totul începe de la început.

Acești oameni uneori se trezesc din cauza sunetelor, durerii, incapacității de a sta confortabil, zgomotelor puternice din cap, viselor și multor altor lucruri.

Acești oameni, mulți ani la rând nu se simt odihniți după somn. Ei depun eforturi enorme pentru a se concentra pe ceea ce trebuie să facă, în timp ce creierul lor încearcă să le ducă gândurile în altă parte sau nu-și pot aminti ce ar trebui să facă mai exact.

Acești oameni duc o luptă continuă cu propriul creier, se luptă cu propriile gânduri și frici. În fiecare zi creierul le șoptește că nu sunt suficient de buni, suficient de puternici, suficient de slabi, că nu sunt iubiți, că sunt niște ratați…

Acești oameni luptă constant cu judecățile și neînțelegerea altora.

Ei aud de ceilalți: “De ce ești mereu obosit”, “Adună-te și nu te plânge”, “Ești doar leneș”, “Este doar în capul tău”, “Nu mai fi pesimist”…

Acești oameni suferă din cauza supraîncărcării senzoriale care îi epuizează. De la hainele pe care trebuie să le poarte și mâncarea pe care trebuie să o mănânce, până la zgomotele și mirosurile din toate părțile – sentimentele acestor oameni se află sub atac constant.

Ei sunt mereu obosiți, deoarece trebuie să dea explicații în fața oamenilor care nu înțeleg și nu vor să înțeleagă.

Acești oameni, cea mai mare parte a timpului își fac griji din cauza fricilor, care, pentru cei din jur par a fi nebune și iraționale.

Acestor oameni le este foarte dificil să-și exprime sentimentele, pentru că nimeni nu i-a învățat cum să o facă.

Ei pierd mult efort în încercarea de a înțelege limbajul gesturilor, expresiilor faciale și emoțiilor. Ei obosesc de efectele secundare ale medicamentelor, în încercarea de a face față simptomelor și așteptărilor societății.

Acești oameni luptă cu creierul pentru a înțelege ce este real și ce nu este, deoarece creierul lor prezintă totul ca realitate.

La acești oameni apar simptomele fizice ale tulburărilor psihice, deoarece tensiunea mentală constantă se reflectă asupra corpului. Ei au mereu dureri musculare sau obosesc din cauza tensiunii constante, adesea au dureri de cap și migrene, un apetit scăzut și o imunitate slăbită.

Când cineva vă spune că este obosit, trebuie să vedeți ce se află în spatele acestui răspuns. E obosit? E obosit fizic și doar trebuie să doarmă? Sau are nevoie de sprijinul tău?

Poate că are nevoie de cineva care să-l privească în ochi și să-i spună:

”Nu ești bine, dar sunt cu tine.” Poate că are nevoie de cineva care să-și dea seama că nu e totul în ordine și doar să-l îmbrățișeze. Pentru că știu: când spun că sunt obosită, am nevoie doar de asta.

Data viitoare când cineva, cu o boală invizibilă, îți spune că este obosit, nu-l trata ca pe o persoană leneșă sau că inventează.

Vă rog, în numele celor care luptă în bătălii invizibile, manifestați răbdare și empatie. Dacă nu experimentați ceva, nu înseamnă că alții nu pot suferi de acest lucru.”