Doi soți s-au mutat în România și au dat lovitura cu o afacere finanțată cu fondurile UE

În campania “E.U. YES LA VOT” vă spunem povestea unor soți care au pus pe picioare, în Timiș, o afacere cu roșii care cresc în substrat de nucă de cocos și sunt încălzite cu energie geotermală și boabe de porumb.

Oamenii vin din Republica Moldova, dar s-au stabilit de mult în țara noastră.

Știu care sunt avantajele de a avea un business într-un stat membru al Uniunii Europene, pentru că au cunoscut și alternativa de la Chișinău.

Cea mai mare seră de roșii din România funcționează la marginea comunei Biled din județul Timiș și se întinde pe 16.000 de metri pătrați. A costat 1,8 milioane de euro și a fost făcută parțial cu fonduri europene.

Silvia Răileanu, patron seră: “Fondurile au fost totul, fără ele nu puteam face ce vedeți.”

Proprietarii sunt doi soți plecați de mulți ani din Republica Moldova și stabiliți la Timișoara, unde dețin și un restaurant. Povestea proiectului este inedită: pe locul serei era un ștrand termal vechi, pe care patroana povestește că l-au cumpărat cu intenția de a face în zonă un centru spa modern, tot cu finanțare europeană. O excursie în familie, în Olanda, le-a schimbat complet planurile de dezvoltare, dar nu și ideea de a accesa banii Uniunii.

Silvia Răileanu, patron seră roșii: “Aici la subsol unde acum avem depozitul, era piscină, fix aici. Am mers la o fabrică în Olanda și ei ne-au arătat cum se fac roșiile, ce înseamnă tehologia…”

La sugestia olandezilor, au făcut o investiție modernă, care poate deveni în curând o seră bio, la mare căutare în Europa. Aici se cultivă roșii…cu gust de roșii, așa cum îi place proprietarei să le promoveze, iar în spate e un secret: un sfert din seră e încălzită eco, de la puțul geotermal, din subteran, în timp ce pentru restul, în loc de combustibil convențional, se arde…porumb boabe. Iar pentru a filma în seră a trebuit să ne echipăm la fel ca pentru acces într-o sala de operație sau o linie de produse farmaceutice.

În interior, toate plantele sunt crescute în substrat de coajă de cocos în loc de pământ, iar patroana ne explică de ce:

Silvia Răileanu, patron seră: ”Se schimbă repede, dacă îți vine o boală, dai cu pesticid, dar pământul îți rămâne și anul viitor ai deja fructe contaminate cu pesticide. Așa substratul îl schimbăm odată pe an și avem unul nou.”

Până la recolta din lădițe au fost provocări în lanț pentru investitori. Din totalul de 1,8 milioane de euro, cât a costat proiectul, valoarea eligibilă a fost de doar de un milion de euro, așa că doar 500.000 au reprezentat sprijin european. Pentru restul de 1,3 milioane de euro, proprietara a trebuit să bată la ușa băncilor. Asta spune Silvia că a fost cea mai mare provocare: a avut la dispoziție doar 3 luni să găsească o linie de credit, pentru restul investiției, din momentul când a primit acceptul de cofinanțare. Primul șoc a fost găsirea băncii dispusă să dea acești bani unei asociații familiale care a pornit practic la drum fără resurse financiare, dar putea ipoteca viitoarea investiție.

După obținerea întregii finanțări, a doua provocare a constituit-o respectarea, la virgulă, a proiectului aprobat. Pentru că orice abatere de la planurile cu care ai convins, îți poate anula finanțarea, ba chiar poți ajunge să plătești penalități.

Sera a început să producă doar de anul trecut, și aici lucrează 16 persoane, toți fermieri, din localitatea vecină, toți conștienți că au un loc de muncă stabil, de pe urma unei finanțări europene.

Pe nea Ștefan, investiția nouă l-a convinsă să își lase munca similară într-o seră din Germania. S-a repatriat și e bucuros că poate lucra civilizat și la el acasă: “Decât să iau 1000 de euro în Germania, mai bine iau 600 aici, e civilizat, îți dă 2600 de lei și bonuri, e bine, e modern. Eu treceam și am văzut din mașină, când plecam în Germania, că se face și am întrebat și m-am angajat.”

Oamenii se conving, treptat, că în sfârșit, în locurile natale, pot găsi condiții de muncă la standarde europene. Că apartenența la Uniune începe să se vadă și în agricultura românească, prin investiții pentru care pot să ne invidieze și est-europenii.

Ștefan, muncitor: “Asta e mai modernă decât în Germania, acolo stăteam la un metru de pământ, culegeam greu”.

A înțeles că Europa îți da slujbe și la tine în țară, dar te obligă să te conformezi la standarde ce pot ridică o comunitate și îi pot aduce înapoi pe românii plecați în diaspora.

Roșiile produse în seră ajung în două celebre rețele de hipermarketuri și o rețea de supermarketuri din orașele Lugoj, Timișoara și Arad, dar în curând vor începe să livreze și la Craiova. Sunt mari retaileri care au venit în România după aderare și care, practic, i-au căutat pe investitorii de la Biled cu un an înainte să aibă prima cultură de roșii.

Silvia spune că poate vorbi foarte bine despre avantajele de a avea afacerea într-un stat membru UE, pentru că poate compara cu ce se întâmplă în țara natală, Republica Moldova, aflată în afara spațiului intra comunitar.

Prin intermediul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale se alocă bani de la Programul Național de Dezvoltare Rurală, PNDR. Doritorii se pot înscrie la 29 de linii de finanțare nerambursabilă, în intervalul 2014-2020. Iar până în 2017, prin acest program au fost acordate fonduri de peste 3,3 miliarde de euro la mii de solicitanți din țară.

Fermierii, antreprenorii și autoritățile publice locale au la dispoziție 9 miliarde de euro, până în 2020, pentru a face investiții la standarde europene, în spațiul rural. La fel de adevărat este și că în exercițiul financiar 2007-2013, România a pierdut aproape 2 miliarde de euro pe fondul problemelor de accesare, iar rata de absorbție a fost de doar 88%.

Suntem încă departe de nivelul din Vest, dar chiar și așa, investițiile aprobate schimbă, an de an, fața agriculturii de la noi. Iar roșia crescută la noi începe să câștige teren în fața importurilor din țări non-europene.

Vrei sa citesti GRATUIT si alte articole?
Tot ce trebuie sa faci e sa apesi butonul de LIKE si le vei primi!

MATERIAL VIDEO

Loading...