Vilele de lux ale lui Nicolae Ceauşescu – Cum petrecea fostul dictator în locurile din România unde se refugia în vacanţe

În tinereţe, fostul preşedinte comunist al României se bucura de o stare de sănătate bună şi datorită locurilor în care îşi petrecea mare parte din timpul liber. Ceauşescu avea case de vacanţă la munte şi la mare, unde se refugia adesea.

Familia ultimului preşedinte comunist din România a locuit timp de aproape un sfert de secol într-o vilă luxoasă din cartierul Primăverii.

„Casa Ceauşescu”, transformată în prezent în muzeu, a fost ridicată la mijlocul anilor ‘60 şi era cunoscută sub numele de „Palatul Primăverii”.

Nicolae Ceauşescu şi apropiaţii săi beneficiau de vile de protocol, case de vacanţă şi cabane de vânătoare în toate colţurile ţării, mai puţin impozante ca vilele ridicate în ultimele decenii în zonele de agrement, dar considerate reşedinţe de lux în vremea folosirii lor.

Iată povestea câtorva dintre acestea:

Vila din Snagov

Nicolae Ceauşescu se bucura în tinereţe de o stare de sănătate fizică ectrem de bună, potrivit mărturiilor vremii, iar locurile în care acesta îşi petrecea timpul liber sau unde îşi stabilea reşedinţa reprezentau un motiv bun pentru situaţia sa. Una dintre staţiunile preferate ale dictatorului a fost Snagov. Timp de peste două decenii, o vilă (nr. 10) cu un etaj de pe malul Lacului Snagov, aflat la circa 40 de kilometri de Bucureşti, a fost folosită ca reşedinţă de weekend a familiei Ceauşescu. Staţiunea era cunoscută încă din anii ’50 ca loc de agrement şi relaxare al nomenclaturii comuniste. Ana Pauker, dar şi alţi agenţi sovietici, s-au numărat printre demnitarii de rang înalt din primii an de comunism care au intrat în posesia unor case de pe malul lacului. Adesea, Ceauşescu ajungea în complexul prezidenţial cu elicopterul, iar pe lac putea fi văzut plimbându-se cu un vaporaş de lux, extrem de silenţios. Un teren de volei fusese construit pentru ca preşedintele comunist şi camarazii săi să se destindă, însă alte mărturii îl prezentau ca fiind un jucător pasionat de şah şi de table. Meniurile pregătite pentru invitaţii la vila lui Ceauşescu includeau, cel mai adesea, mâncăruri tradiţionale, urmate de deserturi simple, ca porumb fiert, îngheţate, clătite şi cozonaci.

Vila din Predeal

O vilă din staţiunea montană Predeal a fost unul dintre locurile preferate de petrecere a concediilor de iarnă pentru Nicolae Ceauşescu. Casa lui Ceauşescu din Predeal a fost ridicată în a doua jumătate a anilor ’20 şi se număra printre primele construcţii de agrement din zonă. A fost construită în stil tradiţional, cu cerdac, iar din anii ’50 a devenit prima reşedinţă de protocol din Predeal pe care a avut-o Nicolae Ceauşescu înainte de preluarea puterii. După 1965, chiar în anul în care Nicolae Ceauşescu a devenit secretar general al PCR, vila de protocol a trecut în administraţia Întreprinderii Economice de Odihnă. Casa are o suprafaţă de 256 de mp, dar şi un teren de 1350 de metri pătraţi şi a purtat numele de Vila Vânătorul. Vila a fost în stare excelentă până în 1990, dar odată cu prăbuşirea regimului communist a rămas în paragină. Ulterior, a fost cumpărată de un om de afaceri braşovean, care a renovat-o complet şi a scos-o, la rândul lui, la licitaţie.

Cabana Paltinul de la peste 2.000 de metri

O altă vilă folosită de Ceauşescu în vacanţele sale la munte poate fi văzută pe malul Lacului Bâlea, în Munţii Făgăraş. Cabana Paltinul a fost construită la începutul anilor ’70, odată cu şoseaua Transfăgărăşanul, iar dictatorul se caza aici în timpul partidelor de vânătoare de capre negre. Se află la altitudinea de 2050 metri, în imediata apropiere a lacului glaciar Bâlea, a Transfăgărăşanului şi a tunelului Bâlea – Capra care traversează munţii între vârfurile Paltinu (2398 metri) şi Iezerul Caprei (2417 metri). Ceauşescu era un vânător pasionat, iar din informaţiile vremii ar fi obţinut 398 de medalii pentru succesele sale în partidele de vânătoare, deşi unele dintre realizările sale au fost contestate. Şi-a creat chiar o aură de vânător legendar, iar una dintre glumele cu care îşi distra camarazii de vânătoare era „Vedeţi? V-am făcut planul la carne!”, susţineau foştii săi apropiaţi. Condiţiile neprielnice din zonă au produs distrugeri complexului de la Bâlea Lac, care a necesitat de-a lungul timpului numeroase reparaţii. După prăbuşirea regimului comunist, vila de la Bâlea Lac a fost preluată de fostul Oficiu Judeţean de Turism, iar ulterior a fost privatizată. Potrivit unor mărturii, la scurt timp după căderea lui Ceauşescu, vila a fost vandalizată. Oamenii au scos chiar şi plăcile de gresie din încăperi, crezând că dictatorul ascunsese comori sub pardoseală.

Vrei sa citesti GRATUIT si alte articole?
Tot ce trebuie sa faci e sa apesi butonul de LIKE si le vei primi!

CONTINUAREA

Loading...