Cum este recomandat să mâncați de sărbători, ca să nu vă dați peste cap organismul si sa ajungeti la spital

Învăţăm instinctual să mâncăm încă din viaţa intrauterină. Apoi, după primul an de viaţă, înţelegem treptat ce obiecte din jurul nostru sunt bune de mâncat şi începem, în mod conştient, să le folosim drept hrană.

Există aşadar o întreagă ştiinţă, în a oferi corpului nostru alimente suficiente şi potrivite. Decembrie vine cu aburi năucitori de vin fiert. Însă oricât de mare ar fi tentaţia, sărbătoriţi cu limită.

Dr. Elena Ciuperca, medic primar gastroenterolog: „Există în principiu o limită diferită la bărbat şi la femeie.”

Reporter: „Care?”

Medic: „Bărbatul ar trebui să consume sub 40 de grame pe zi. Iar femeia sub 20. ”

Reporter: „De ce jumătate din cantitate, dacă nu e vorba de masă corporală la jumătate?”

Medic: „Pentru că este, genetic vorbind, o diferenţă la nivelul enzimei care degradează, care metabolizează alcoolul.”

Apoi, nu vă luptaţi continuu cu mesele întinse. Adică oferiţi odihnă sistemului digestiv. Timpul mediu de evacuare a stomacului este de 3-4 ore, aşa că medicii recomandă să lăsăm organismului acest interval de pauză între mese.

Mestecaţi lent fiecare îmbucătură de 40 de ori sau de 100. În fine, de multe ori! Probabil aţi primit cândva acest sfat, care nu are nicio legătură cu realitatea!

Mai eficient şi mai blând pentru muşchii maseteri este să priviţi în tihnă, câteva secunde, ce aţi primit pe farfurie. Observaţi culorile şi textura, inspiraţi aburii care poartă cu ei promisiunea unei datorii organice împlinite, prin aportul de calorii. Dar şi promisiunea unor plăceri, pentru că hrana înseamnă plăcere.

Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog: „Procesul de digestie începe atunci când vedem, mirosim şi gustăm alimentele. Pentru că deja atunci creierul nostru stimulează secreţia salivară şi pe cea gastrică. Ulterior, în cavitata bucală alimentele sunt mărunţite, amestecate cu salivă şi apoi ajung, prin intermediul esofagului, în stomac.”

De aici drumul e, în principiu, fără întoarcere. Spre cifre crescute pe cântar sau chiar mai rău, atunci când pofticiosul care are un regim medical se lasă corupt de tentaţii, chiar dacă nu recunoaşte.

Capacitatea tubului digestiv nu se modifică pentru că e zi de sărbătoare. 95 la sută din ce mâncăm, adică din proteinele, lipidele şi glucidele din alimente, se digeră şi se absorb sub forma unui nou strat de grăsime. Să ţinem cont şi de faptul că, de sărbători, nu devenim mai activi. Ci, dimpotrivă, mai sedetari.

Să oferim o soluţie de compromis şi celor care, să spunem, nu pot pune frână la timp. Organismul nostru produce enzime care procesează eficient toate categoriile de alimente; şi totuşi, mesele grele sunt o încercare grea, mai ales pentru pancreas.

Dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterolog: „Sunt suplimente care se înghit la începutul mesei sau la sfârşitul mesei, pentru că practic acela e momentul când avem nevoie de ele. Se pot folosi suplimente de enzime digestive în timpul acestor mese abundente, însă cumva cred că ar fi mai bine să mâncăm aşa cum trebuie şi nu pierdem nimic! Putem să mâncăm aceeaşi mâncare, dar fracţionat.”

Aşadar, ne adunăm la masă, dar scădem uşor porţiile, împărţim la mai mulţi o sticlă de vin. Nu e o problemă dacă ne dă cu rest la finalul mesei. Am câştigat probabil o viaţă mai sănătoasă.

MATERIAL VIDEO

Ti se intampla sa intri intr-o camera si sa uiti de ce te-ai dus acolo? “Ceata mentala” – Care sunt cauze si cum putem sa o tratam

Ti se intampla sa intri intr-o camera si sa uiti de ce te-ai dus acolo ori sa suni pe cineva dar sa nu mai stii motivul pentru care ai facut-o? Aceasta “ceata mentala” poate avea o sumedenie de cauze, dar si o multime de remedii asa ca nu trebuie sa te alarmezi.

Cauze “ceata mentala”

Termenul de “ceata mentala” nu este unul medical, cadrele medicale folosind mai degraba notiuni precum “confuzie”, “lipsa claritatii mentale” ori “lipsa concentrarii”.

De vina pentru aceasta tulburare pot fi problemele precum: dezechilibrele hormonale, stresul, malnutritia, dereglari ale nivelului de zahar din sange, afectiunile tiroide, insomnia, oboseala cronica, sarcina, afectiunile autoimune, dementa si anumite tratamente medicamentoase.

Discuta cu medicul tau despre aceasta tulburare si, impreuna, veti reusi sa descoperiti cauza aparitiei sale.

Simptome “ceata mentala”

“Ceata mentala” vine la pachet cu urmatoarele simptome:

Lipsa energiei, oboseala;

Irascibilitate;

Probleme de concentrare;

Dureri de cap;

Tulburari de memorie;

Pierderea motivatiei;

Depresie usoara;

Anxietate;

Confuzie;

Insomnie.

Specialistii sustin ca “ceata mentala” este o interactiune a factorilor psihici cu cei cognitivi si de perceptie. In cele mai multe cazuri, “ceata mentala” isi are radacinile in stilul de viata nesanatos, care favorizeaza aparitia inflamatiei si a dezechilibrelor hormonale.

Cum poti estompa si preveni “ceata mentala”

O serie de factori ce tin de stilul de viata pot declansa ori accentua “ceata mentala”. Schimbarile dietetice, unele suplimente si chiar si schimbarile rutinei zilnice te pot scapa de aceasta problema.

Crearea unor noi conexiuni neuronale, precum si fortificarea conexiunilor vechi sunt importante pentru mentinerea creierului in forma. Pentru a intari conexiunile neuronale existente, poti juca tot felul de jocuri ale mintii, poti face mici schimbari precum spalarea pe dinti cu mana stanga in loc de cea dreapta, dar poti si sa inveti ceva nou precum o limba straina.

De asemenea, si sportul, in special plimbatul si alergantul, creeaza conexiuni noi la nivelul hipocampului, partea creierului responsabila cu invatatul si memoria.

Somnul este, de asemenea, foarte important intrucat ajuta la stabilizarea conexiunilor noi, dar si la asezarea informatiei.

Din punct de vedere al dietei, reducerea consumului de zahar poate fi de mare ajutor in prevenirea “cetei mentale”. Si cantitatile de carbohidrati simpli si de alcool trebuie reduse.

Dieta mediteraneana este cea mai sanatoasa pentru creier, aceasta fiind ideala pentru persoanele care sufera de confuzie mentala. Poti adopta o asemenea dieta marind aportul de legume consumate, dar si pe cel al grasimilor sanatoase precum uleiul de masline, avocado, uleiul de cocos ori pestele gras (somon).

Suplimentele alimentare pot fi si ele de ajutor, insa acestea trebuie luate numai la recomandarea medicului. Este important sa se stie ca suplimentele au rolul de a suplimenta nutrientii din alimentatie, nu de a ii inlocui. Omega 3, Vitamina C, vitamina E, coenzima Q10, vitamina B6, Magneziu, Phosfatidilserina- sunt in mod deosebit folosite pentru combaterea tulburarilor de aceasta natura.

Alergiile alimentare pot fi si ele de vina pentru “ceata mentala”, intoleranta la lactoza fiind, spre exemplu, responsabila pentru aceasta problema. Alergia alimentara cauzeaza reactii inflamatorii, care afecteaza in mod direct modul in care sunt absorbiti nutrientii de catre organism, precum si modul in care sunt hormonii sintetizati.

SURSA

Ce este, de fapt, colagenul si care sunt beneficiile pentru organism

Colagenul (producatorul de lipici), proteina din tesutul conjunctiv al oamenilor si animalelor, se gaseste mai ales in tendoane, ligamente si piele. Exista mai multe tipuri de colagen responsabile cu rezistenta si elasticitatea pielii.

Ce este colgenul

Colagenul este o proteina fibroasa, care nu este solubila. Dintre toate proteinele, colagenul este cea care se regaseste in cea mai mare concentratie in organism. Acesta se regaseste in par, piele, unghii, oase, ligamente si tendoane si, multumita lui, organismul uman are abilitatea de a se misca. Totoddata, acesta mentine parul, pielea si unghiile frumoase si sanatoase. Pe masura ce inaintam in varsta, productia de colagen scade. De aceea este important sa ajutam organismul, prin dieta si suplimente alimentare, sa inlocuiasca colagenul pierdut.

Tipuri de colagen

Exista mai multe tipuri de colagen, fiecare dintre acestea avand in compozitia lui combinatii diferite de peptide si aminoacizi. Mai exact, sunt 28 tipuri diferite de colagen identificate, insa dintre acestea, tipurile 1, 2 si 3 sunt cele mai frecvente.

Colagenul de tip I

Colagenul de tip 1 este cel mai elastic dintre toate. Acesta se regaseste la nivelul pielii, tendoanelor, organelor, vaselor de sange, precum si al oaselor.

Colagenul de tip II

Colagenul de tip 2 este cel care se regaseste la nivelul cartilajelor. Acesta ofera suport articulatiilor prin fortificarea cartilajului.

Colagenul de tip III

Colagenul de tip III se regaseste in fibrele reticulare, care fac parte din tesutul conjunctiv. Acesta este adesea acompaniat de colagenul de tip 1.

Colagenul de tip IV

Colagenul de tip 4 se regaseste in compozitia laminei bazale, care la randul ei face parte din membrana bazala.

Proprietatile colagenului

Colagenul este proteina care se regaseste in cantitatea cea mai mare in organism. Acesta se regaseste in muschi, oase, piele, vasele de sange, sistemul digestiv si tendoane. Datorita lui, pielea are elasticitate si fermitate, iar acesta contribuie si la inlocuirea celulelor moarte de la nivel cutanat.

Prezenta colagenului in tesutul conjunctiv, oase, piele

Colagenul se regaseste in tesutul conjunctiv, in oase si piele. Acesta ofera elasticitate pielii, mentine muschii prinsi de oase, protejeaza organele si ofera sustinere articulatiilor si tendoanelor.

Componenta de aminoacizi a colagenului

Colagenul este alcatuit in mare parte din 3 aminoacizi: glicina, prolina si lisina.

Diminuarea producerii colagenului odata cu inaintarea in varsta

Pe masura ce inaintam in varsta, productia de colagen incepe sa scada. De aceea apar ridurile, iar articulatiile incep se slabeasca. Femeile se confrunta cu o scadere dramatica a nivelului de colagen din organism dupa menopauza. Ambele sexe, insa, au de-a face cu un declin al nivelului de colagen dupa implinirea varstei de 60 de ani.

Provenienta din surse endogene si exogene a colagenului

Colagenul provine atat din surse endogene, cat si din surse exogene. Colagenul din surse endogene este cel natural, sintetizat de organism. Pe de alta parte, cel exogen este cel sintetic, care provine dintr-o sursa exterioara precum suplimentele alimentare. Acesta poate fi folosit si in scopuri medicale, pentru repararea tesuturilor.

Rolul colagenului in organism

Colagenul este secretat de mai multe celule, insa mai ales de catre cele ce fac parte din tesuturile conjunctive. Colagenul are mai multe functii in organism.

Asigurarea elasticitatii pielii si tesuturilor

In primul rand, colagenul asigura elasticitatea pielii si a tesuturilor. Aceasta proteina ofera elasticitate pielii, dar si flexibilitate si rezistenta. Intrucat productia de colagen scade pe masura ce inaintam in varsta, pentru prevenirea ridurilor si pentru sporirea elasticitatii pielii se recomanda suplimentarea aportului de colagen.

Contributia colagenului la regenerarea celulara

La nivelul dermului, colagenul formeaza o retea de fribroblaste (n.r. celule ale tesutului conjunctiv), pe care se pot aseza si multiplica alte celule. Colagenul contribuie, asadar, la regenerarea celulara.

Rolul colagenului in cicatrizarea si vindecarea ranilor

Colagenul stimuleaza si procesul de cicatrizare si de vindecare a ranilor, prin stimularea multiplicarii celulare in zona lezata.

Factori ce diminueaza cantitatea de colagen din organism

O serie de factori contribuie la diminuarea cantitatii de colagen din organism. Nivelul scazut de colagen vine cu o serie de probleme, incepand de la aparitia ridurilor si pana la durerile articulare. In afara de procesul natural de imbatranire, toti ceilalti factori care contribuie la scaderea nivelului de colagen pot fi controlati.

Inaintarea in varsta

Pe masura ce inaintam in varsta, nivelul de colagen scade – dupa ce depasim varsta de 20 de ani, productia de colagen scade treptat. De aceea apar ridurile, pielea isi pierde fermitatea si elasticitatea, iar articulatiile incep sa ne doara.

Efectele razelor UV

Expunerea la radiatiile ultraviolete cauzeaza ruperea fibrelor de colagen si de elastina, ambele responsabile cu mentinerea fermitatii si elasticitatii pielii. Asadar, atat expunerea la soare, cat si bronzul de solar pot reduce productia de colagen din organism. Putem reduce acest factor de risc prin limitarea expunerii la soare, precum si prin folosirea zilnica a unei lotiuni cu factor de protectie solara.

Poluarea

Aerul poluat are, de asemenea, un impact negativ asupra nivelului de colagen din piele. Poluarea accelereaza astfel procesul de imbatranire a tenului.

Fumatul

Fumatul accelereaza procesul de imbatranire a pielii, reducand atat nivelul de colagen de tip I, cat si impiedicand sinteza colagenului de tip III.

Radicalii liberi

Radicalii liberi cresc stresul oxidativ din organism, iar acesta la randul lui afecteaza colagenul. Astfel, apar ridurile fine si alte probleme asociate cu scaderea nivelului de colagen. Radicalii liberi apar in urma expunerii la poluare, fum de tigara, dar si in urma expuenrii la soare.

Consumul de zahar

Zaharul consumat in exces scade nivelul de colagen. Atunci cand consumam carbohidrati simpli precum zaharul rafinat, organismul ii transforma rapid in glucoza, iar nivelul de insulina creste, aparand astfel stresul oxidativ si inflamatia. Excesul de zahar neconsumat se lipeste apoi de proteinele de la nivelul pielii – acest proces poarta denumirea de glicare. Glicarea produce enzime care slabesc legaturile de colagen si elastina, facand pielea sa fie mai lasata, mai imbatranita si favorizand aparitia ridurilor.

Lipsa exercitiilor fizice

Stilul de viata sedentar contribuie si el la reducerea nivelului de colagen din organism. Efortul fizic sustine productia de colagen.

SURSA

Cum ardem grasimea din jurul taliei ca sa incapem in hainele de Revelion

Grasimea din jurul taliei nu este numai inestetica, ci este si extrem de daunatoare pentru sanatate. Grasimea abdominala, cunoscuta si sub denumirea de grasime viscerala, este asociata cu o serie de afectiuni cardiovasculare, precum si cu risc crescut de diabet de tip 2.

Este foarte important pentru sanatate sa eliminam depozitele de grasime excesiva din jurul taliei, dar si din alte zone ale corpului.

Sportul, imbinat cu o dieta sanatoasa, echilibrata si restrictionata din punct de vedere caloric, te va ajuta sa scapi de kilogramele in plus, dar si sa iti modelezi corpul asa cum iti doresti.

Azi vom face un antrenament simplu, dar care da rezultate foarte bune intr-un timp relativ scurt. Daca intampini probleme si nu gasesti timp pentru a merge la sala, antrenamentul de azi poate fi facut acasa. Nu ai nevoie decat de un obiect putin mai inalt (similar unei banci de exercitii) si de multa energie.

Iata ce trebuie sa faci: timp de 9 minute nu te opresti si faci doar 2 exercitii. Stiu, pare usor, dar va asigur ca nu este.

Lucram exercitiul cu numarul 1 pentru 20 de secunde si ne odihnim 10 secunde si apoi trecem la exercitiul numarul 2, il repetam timp de 20 de secunde si ne odihnim 10 secunde. Nu te opresti pana nu ajungi la 9 minute. La 9 minute, faci pauza de 3 minute si reiei circuitul de 3 ori in total.

Trebuie sa va incalziti foarte bine corpul inainte de acest antrenament, pentru a evita posibile accidentari si pentru a avea rezultatele dorite.

Exercitiul numarul 1

Pune-ti un picior pe bancuta de exercitii. Prin saritura, schimba piciorul de sprijin.

Nu uita: nu te opri timp de 20 de secunde. Nu uita sa aterizezi controlat, prin indoirea genunchiului de sprijin.

Exercitiul numarul 2

Asaza palmele pe bancuta de exercitii, departate, la nivelul umerilor.

Adu genunchiul drept catre bratul stang. Revii apoi la pozitia initiala si faci acelasi lucru cu celalalt picior.

Pentru avansati, schimbul se poate face prin saritura.

Nu uita: nu te opri timp de 20 de secunde.

Ardem in 3 serii aproximativ 500 de calorii!

Program efectiv de lucru: 27 de minute.

Alte lucruri pe care le poti face pentru a elimina grasimea din jurul taliei

Consuma o cantitate mare de fibre solubile – fibrele solubile absorb apa si capata astfel textura gelationasa, incetinind parcursul alimentelor prin sistemul digestiv. Asadar, senzatia de satietate va fi mentinuta pentru mai mult timp. Surse bogate in fibre solubile sunt: semintele de in, avocado, legumele, fructele de padure.

Elimina din dieta alimentele care contin grasimi trans – aceste grasimi favorizeaza acumularea de grasimi in jurul taliei. Grasimile trans sunt asociate si cu risc crescut de inflamatie, boli cardiace, rezistenta la insulina. Grasimile trans se regasesc in margarina si in alimentele procesate care contin margarina, precum: produsele de patiserie, dulciurile, semi-preparatele, alimentele de tip fast-food.

Limiteaza consumul de calorii – pentru a putea reduce numarul de kilograme, este important sa creezi deficit caloric. Mare atentie, insa – nu limita aportul caloric prea mult, intrucat acest lucru iti poate incetini metabolismul.

Renunta la alimentele cu un continut ridicat de zahar – zaharul favorizeaza acumularea grasimilor in jurul taliei si abdomenului. Totodata, acesta creste riscul de afectiuni precum boala de ficat gras, diabetul de tip 2 ori obezitatea.

Odihneste-te suficient – activitatea fizica nu este singura care are un impact asupra greutatii tale. Odihna este cel putin la fel de importanta. Studiile facute in domeniu arata ca lipsa somnului favorizeaza acumularea kilogramelor in plus. Asigura-te, asadar, ca dormi cel putin 8 ore pe noapte.

Modificarea stilului de viata reprezinta cea mai eficienta metoda de slabit, cu rezultate atat pe termen scurt, cat si pe termen lung. Mananca mai sanatos, fa miscare zilnic, renunta la consumul de bauturi carbogazoase si sucuri indulcite, precum si la fumat si vei observa ca nu numai ca te vei simti mai bine, insa vei si arata mai bine.

Cum sa iti accelerezi metabolismul dupa 50 de ani

Pe masura ce inaintam in varsta, devine din ce in ce mai dificil sa ne mentinem greutatea, iar acest lucru se petrece din cauza ca metabolismul incetineste odata cu procesul natural de imbatranire.

Potrivit oamenilor de stiinta americani, dupa ce depasim varsta de 20 de ani, cu fiecare 10 ani care trec, organismul arde cu 150 de calorii mai putin in fiecare zi. Astfel, metabolismul incetineste treptat.

Specialistii au observat ca, in ciuda stilului de viata la fel de activ, dupa varsta de 50 de ani, avem tendinta sa castigam cel putin 1 kilogram in plus pe an. Exista, insa, cateva lucruri pe care le poti face pentru a-ti mentine metabolismul accelerat in ciuda trecerii anilor.

Lucreaza-ti musculatura

– pierderea masei musculare este principalul factor care contribuie la incetinirea metabolismului. Asadar, antreneaza mai intens grupele de muschi, astfel incat sa combati acest efect al imbatranirii. Antrenamentele cu greutati, dar si cele de rezistenta ajuta atat la arderea grasimilor, cat si la mentinerea masei musculare. Specialistii recomanda antrenarea mai multor grupe de muschi in acelasi timp, cu ajutorul unor exercitii specifice. Un antrenor de fitness te poate ajuta in acest sens.

Fii mai activ, in general

– un stil de viata mai activ in fiecare zi are un impact mai intens asupra metabolismului decat o ora de exercitii intense practicate o data sau de doua ori pe saptamana. Renunta, deci, la lift in favoarea scarilor, mergi mai mult pe jos, joaca-te cu nepoteii, nu mai folosi masina sau mijloacele de transport in comun pe distante scurte si vei stimula astfel arderile.

Programeaza-ti antrenamentele la orele potrivite

– specialistii recomanda sa incorporam activitatea fizica atat in rutina de dimineata, cat si in cea de seara. Asa cum antrenamentul de dimineata iti stimuleaza metabolismul la inceput de zi, cel de seara impiedica metabolismul sa incetineasca.

Mananca proteine de origine animala, insa nu exagera cu cantitatile

– din pacate, proteinele in exces vor fi depozitate de organism sub forma de grasimi, nu sub forma de masa musculara. De aceea, dupa varsta de 50 de ani, trebuie sa fii foarte atent la cantitatile de carne consumate. Echilibreaza alimentatia asociind carnea cu legume din belsug si mai inlocuieste uneori proteinele de origine animala cu cele din surse vegetale precum fasolea, broccoli sau mazarea.

Nu renunta la nicio masa principala din zi

– mancand la aceleasi ore si evitand infometarea, vei reusi sa iti mentii metablismul alert. Masa de dimineata este in mod deosebit importanta – daca sari peste ea, metabolismul va ramane „adormit” pentru o perioada mai indelungata.

Fii atent la numarul de calorii consumate

– muncesti din greu pentru a mentine metabolismul alert, insa asta nu inseamna ca poti manca ce si cat vrei. Caloriile sunt importante – o femeie de peste 50 de ani cu un stil de viata activ are nevoie de 2000, maximum 2200 de calorii pentru a-si mentine greutatea, in timp ce un barbat de aceeasi varsta, la fel de activ, are nevoie de 2400 – 2800 de calorii.

Cu cat esti mai putin activ, cu atat mai mic este numarul de calorii de care ai nevoie. Umple-ti farfuria cu alimente cu densitate calorica mica, precum legumele, fructele, produsele lactate sarace in grasimi si carnea slaba.

Hidrateaza-te

– nu neglija hidratarea organismului, intrucat este extrem de importanta atunci cand vine vorba despre mentinerea metabolismului alert. Rata metabolica creste cu 30% la o ora dupa ce bem 2 cani cu apa la temperatura camerei – asta pentru ca organismul se straduieste sa aduca apa la temperatura corpului. Nu este important mecanismul insa, ci important e rezultatul: faptul ca metabolismul este accelerat.

SURSA

De ce muşcă de fapt copii când sunt furioşi – Puţin părinţi ştiu cum să reacţioneze corect

Copiii mici mușcă atunci când nu au argumente și sunt furioși. Ori când se lovesc de critici din partea adulților. E normal şi instinctiv să facă asta.

Cei mici nu fac altceva decât să își exprime furia. Și să pună limite, așa cum fac și adulții, dar verbal. Cum ne comportam în faţa unei astfel de reacţii?

Toate animalele îşi marchează teritoriul. Asemenea lor, fac şi copiii mici. Îşi marchează jucăriile sau pur şi simplu teritoriul …muşcând alţi copii.

Bogdana Bursuc, psiholog: „E normal să muşte, nu trebuie să încurajăm muscatul, trebuie să încurajăm furia. Să spunem nu. Ce ai simţit? Este furios? E ok să fii furios, ai dreptul să spui nu.”

La orice vârstă, furia sănătoasă înseamnă să puneţi limite şi să spuneţi NU. Dacă vă deranjează ceva. Fără aceste limite normale , iată cum se construieşte comportamentul.

Bogdana Bursuc, psiholog: ”Spunem da, da, da la toate ne găsim că suntem suprasolicitaţi şi ajungem să avem resentimente pentru că avem impresia că ceilalţi sunt de vină. Furia asta este este principala emoţie care ne autoreglează o relaţie în care suntem. Dacă ne dă dreptul să fim furioşi, să urmăm impulsul ca ceva să se întâmple.”

Şi acum ne adresăm părinţilor, probabil deranjaţi că îşi văd copilul muşcând alţi copii sau respingându-i. Ajutaţi-i să intelega ce simt, ca să reglaţi apoi comportamentul. Cu multă flexibilitate. Un copil vrea de la părintele lui, chiar dacă nu poate să exprime, extrem de multă flexibilitate. Iar flexibilitatea e o abilitate care protejea sănătatea mentală.

MATERIAL VIDEO

Nimfomania, tulburările despre care ne este teamă să vorbim

Suntem sau nu mulţumiţi de viaţa noastră sexuală? Avem cumva fantezii despre care nu am vorbit cu nimeni sau pe care, în anumite momente sau contexte, ni le-am dori implinite?

Sexul poate fi privit la modul simplist doar ca o necesitate sau, aşa cum este, de fapt, un factor complex ce ţine de emoţii, sentimente şi trăiri ce pot duce foarte uşor la echilibrul sau dezechilibrul unei persoane. Poate nu întâmplător se foloseşte sintagma “viaţa sexuală”, pentru că, de foarte multe ori, în lipsa sexualităţii nu putem vorbi despre o viaţă completă.

„Orice problemă sexuală creeeză frustrare şi ruşine, devine un subiect tabu despre care nimeni nu îşi doreşte să vorbească. În general, problemele de natură sexuală sunt urmatoarele: frigiditatea, ninfomania, anorgasmie, ejacularea precoce, lipsa erecţiei, masturbarea, problemel legate de dimensiunea aparatului sexual, bolile cu transmitere sexuală, trecutul sexual, bisexualitatea, homosexualitatea”, precizează psihologul Constantin Cornea pentru CSID.

Nimfomania, sexul exagerat cu unul sau mai mulţi parteneri, boală sau trăire?

„Din perspectivă psiho-sexuală putem spune că vorbim de o tulburare de personalitate. Pentru că indiferent cum am defini normalitatea, acest prea mult este de data aceasta semnul unui dezechilibru psihologic sau funcţional.

Nimfomania nu reprezintă o problemă doar din cauza dorinţei, ci pentru că persoana care suferă de această afecţiunie are şi alte boli asociate, cum ar fi o personalitate de tip “A”, anxietate, tulburare obsesiv compulsivă, depresie. Fiind o persoană în veşnică căutare de sex, când are parte, nu se satură, când nu îşi satisface această nevoie, este frustrată’’, spune psihoterapeutul.

Aceste nemulţumiri îi influenţează viaţa socială, profesională, familială, dar şi funcţiile biologice sau psihice.

Sindromul hipersexualităţii/hiposexualităţii la bărbaţi

Sunt două tulburări ce pot fi trecătoare sau pot fi considerate trăsături de personalitate. Sunt bărbaţi care îşi doresc să facă sex o dată sau de mai multe ori pe zi sau de câteva ori pe an. Uneori ţine de parteneră, dar, de cele mai multe ori, principala cauză este chiar bărbatul. „Oricare ar fi problema, indiferent dacă vorbim de hipo sau hipersexualitate, aceasta poate crea mari probleme de funcţionare din perspectivă psihică sau biologică.

De asemenea, aceste afecţiuni creează frustrare, furie, deznădejde, apare lipsa stimei de sine sau se declanşează mecanismele de apărare/compensare, cum ar fi: obsesiv-compulsivitatea, anxietatea, depresia, tulburarea bipolară’’, spune psihoterapeutul Cornea.

Factorul declanşator poate fi un eveniment profund traumatic, care poate apărea la vârste fragede, în relaţia cu părinţii sau cu cei apropiaţi. Indiferent dacă vorbim de o atmosferă încordată în casă, de certuri şi scandaluri, de abuzul emoţional sau fizic asupra copilului, toate acesta pot declanşa o tulburare a sexualităţii. ,,De exemplu, un bebeluş traumatizat poate descoperi destul de repede masturbarea ca factor de compensare.

Freud a descoperit printre primii masturbarea la bebeluşi, aceasta putând fi vizibilă când bebeluşul stă încordat câteva minute, se uită cu privirea în gol, apoi este cuprins de mişcări spasmotice’’, subliniază psihoterapeutul Constantin Cornea.

Drama este imensă pentru că nu există leac, dar salvarea se găseşte în noi.

„De cele mai multe ori, tulburările sexuale presupun, ca factor de echilibru sau compensare, nevoia de celălalt. Dar, aşa cum experienţa mi-a dovedit, cel de lângă noi nu poate fi niciodată leac, tocmai pentru că are propriile dorinţe, pe care nu şi le poate lăsa nesatisfăcute pentru a rezolva problemele partenerei”, susţine specialistul.

Persoana respectivă poate ajunge să sufere un dezechilibru psihic, care poate fi remarcat de ceilalţi prin prisma unor comportamente anormale:

„Se poate instala un dezechilibru în relaţia cu cei apropiaţi, cu prietenii, societatea, manifestat prin lipsa relaţiilor de prietenie, lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională, tensiuni majore în relaţia cu familia de origine. De asemenea, posibilitatea de a forma propria familie este foarte mică, pentru că partenerii care îşi doresc să joace şi rolul psihologului pentru cel ales sunt puţini”.

Voyeurismul- care este preţul plătit pentru o plăcere interzisă

„Voyeurii sunt cei care suferă de o tulburare psihosexuală gravă (denumită şi parafilie) care se caracterizează prin dorinţa sau plăcerea de a privi nuduri, organe genitale sau actele sexuale ale celorlalţi, în timp ce rămâne ascuns. Internetul, prin videochat sau site-urile porno, a devenit pentru o astfel de persoană principala sursă de a-şi satisface nevoile”, afirmă psihoterapeutul.

Drama rezultă din faptul că nu îşi poate satisface nevoile psihosexuale oricând vrea, cu persoanele pe care le doreşte, iar asta poate duce la o seamă întreagă de afecţiuni psihice sau psihologice, de la tulburarea depresivă (sau tulburarea anxioasă) până la tulburarea bipolară etc.

CONTINUAREA

Conceptul de „spasmofilie” nu este adesea predat în facultăţile de medicină – Cauze si tratament

Conceptul de „spasmofilie” nu este adesea predat în facultăţile de medicină. Realitatea bolii este uneori chiar respinsă de anumite voci medicale, fiind considerată doar un simptom.

Spasmofilia, acest sindrom legat de o stare de hiperexcitabilitate neuromusculară cronică este menţionat ca o „dezordine acută de comportament legată de o teamă şi menţinută de un reflex al hiperventilaţiei”. Atacurile sunt uşor de identificat (diagnosticul este destul de uşor de pus), iar îngrijirea lor pare să fie destul de abstractă.

Spasmofilia ar putea fi rezumată prin senzaţia pe care o are corpul când simte un pericol iminent; este debutul unui „sistem de alarmă”. Subiectul prezintă o disfuncţie a unui presupus organ vital, având sentimentul că se întâmplă ceva rău la nivelul inimii (infarctul), al creierului (paralizia), al respiraţiei (sufocare), al stomacului (care trebuie operat chirurgical) sau al altui organ important.

Spasmofilia: posibile cauze

În ultimii 20 de ani, mulţi doctori au menţionat lipsa de calciu sau magneziu sau, mai recent, oligoelemente ca o cauză principală a spasmofiliei. Chiar una dintre primele definiţii oficiale ale „spasmofiliei” datează din anul 1992, când sistemul public de asistenţă francez a decis să considere că nu există motive suficiente pentru a monitoriza magneziul, astfel încât să se reducă toate costurile inutile, deşi Franţa era singura ţară care făcea acest lucru în cazul controalelor medicale complete ale oboselii cronice.

O altă teorie medicală defineşte boala ca fiind o diagramă clinică ce combină trei simptome: oboseală, distonie neurovegetativă (un răspuns exagerat la stres însoţit de o eliberare în exces de adrenalină, ceea ce duce la palpitaţii, tremurături) şi anxietatea. În studiile mai recente, graficul ar putea fi completat cu un al patrulea semn: personalitatea voluntară a bolnavilor (caracterul mai dur îi permite pacientului să se lupte foarte mult singur împotriva bolii sale şi să nu accepte că este bolnav).

Nu de puţine ori, însă, au existat cazuri în care doctorii să diagnosticheze pacienţii suferinzi de spasmofilie ca fiind „fals bolnavi”. Pentru unii dintre pacienţi s-a considerat că medicamentele placebo sunt, adesea, suficiente la început. Pentru alţii, problema a fost strict de natură psihologică (cauzată de stres şi nervi), fiind necesară prescrierea un „sedativ uşor”.

A treia atitudine constă în negarea problemei reale şi oferirea de sfaturi superficiale: de la a alunga stresul, a nu mai bea cafea şi omniprezenta mişcare. Însă studiile de specialitate recente atestă faptul că oboseala cronică este neglijată şi alarma reală, la fel de îngrijorătoare, care este de fapt ignorată nu va înceta să reapară până când nu va fi tratată exclusiv.

Niciuna dintre aceste abordări nu poate fi într-adevăr satisfăcătoare pentru pacienţii cu adevărat bolnavi, care fac tot felul de consulturi medicale la diverse specialităţi sau schimbă medicii tot timpul de-a lungul vieţii lor doar, doar află ce li se întâmplă, de fapt.

Cunoştinţele recente din patologia somnului privind fibromialgia oferă o alternativă mai pragmatică bazată pe regulile de igienă a somnului. Cu toate acestea, în general, pacienţii care prezintă spasmofilie şi care sunt intervievaţi despre somnul lor pretind că dorm foarte mult.

Dar, de fapt şi aici, precum şi în cazul fibromialgiei şi oboselii cronice, calitatea somnului este cea pusă sub semnul întrebării, nu cantitatea în sine. Prin urmare, un somn care nu e de calitate, cu adevărat odihnitor, poate fi una dintre cauzele reale ale spasmofiliei.

Spasmofilia: tratament

Tratamentul spasmofiliei este bazat pe o serie de medicamente calmante şi suplimente de calciu, magneziu şi oligoelemente, prescrise de către medicul specialist în funcţie de particularităţile cazului fiecărei persoane care se confruntă cu această afecţiune.

Desigur, există şi o serie de acţiuni care pot fi întreprinse în viaţa de zi cu zi, care la rândul lor ajută la un mai bun efect al medicamentelor sau la prevenţie în sine, iar acestea sunt extrem de simple – o viaţă echilibrată şi un somn odihnitor!

Uleiul de Cătină, folosit de secole în medicina tradiţională chineză – Beneficii cunoscute si… mai putin cunoscute

Cătina este pe bună dreptate numită ginsengul românesc, datorită numeroaselor sale beneficii asupra sănătăţii. Această plantă este folosită de secole ca remediu împotriva multor boli, fie consumată ca atare, amestecată cu puţină miere, fie aplicată pe piele sau administrată intern, sub formă de ulei presat la rece.

Astăzi ne vom referi la beneficiile uleiului de cătină, care este folosit de secole în medicina tradiţională chineză pentru prevenirea sau tratarea multor probleme de sănătate, precum diabet, ulcer sau boli de inimă.

Iată care sunt efectele benefice ale uleiului de cătină asupra sănătăţii, pielii şi sănătăţii mintale!

Uleiul de cătină – bogat în antioxidanţi, vitamine şi minerale

Datorită conţinutului bogat în substanţe nutritive, uleiul de cătină protejează organismul de acţiunea nocivă a radicalilor liberi şi protejează celulele de stresul oxidativ, principala cauză a apariţiei inflamaţiilor în corp.

Astfel, uleiul de cătină poate fi considerat un veritabil produs anticancerigen, datorită numeroaselor vitamine şi minerale conţinute (vitaminele B1, B2, B6, C, E, potasiu, calciu, magneziu, fier, fosfor).

De asemenea, uleiul de cătină este bogat în acizi mono- şi polinesaturaţi, Omega 3, 6, 7 şi 9, grăsimi sănătoase care protejează inima şi previne creşterea nivelului de colesterol pe vasele de sânge. Uleiul de cătină poate reduce şi riscul de foarmare a cheagurilor de sânge, ca urmare a reglării tensiunii arteriale, care asigură buna circulaţie a sângelui.

Uleiul de cătină ar putea preveni diabetul

Studiile realizate pe animale de laborator au scos la iveală că uleiul de cătină ar putea îmbunătăţi reacţia organismului la secreţia de insulină şi reglează nivelul zahărului din sânge, prevenind astfel apariţia diabetului zaharat de tip 2. Fluctuaţiile glicemice, experimentate des şi pe termen lung, pot creşte semnificativ riscul de diabet, aşa că uleiul de cătină poate preveni acest fenomen.

Uleiul de cătină ajută la regenerarea pielii

Compuşii benefici din uleiul de cătină ar putea avea efecte pozitive şi asupra pielii. Aplicat local, uleiul de cătină poate grăbi regenerarea ţesuturilor şi procesul de cicatrizare. De asemenea, studiile arată că uleiul de cătină poate reduce inflamaţiile cauzate de expunerea la soare, prevenind astfel arsurile şi diminuând totodată riscul de cancer de piele.

Oamenii de ştiinţă cred că aceste beneficii sunt datorate acizilor graşi Omega 3 şi 7, care protejează pielea şi stimulează producţia de colagen, care îi asigură acesteia elasticitate. Uleiul de cătină este benefic şi pentru persoanele care se confruntă cu pielea uscată sau crăpată din cauza frigului.

Uleiul de cătină stimulează imunitatea

Un alt efect benefic al uleiului de cătină este faptul că sprijină sistemul imunitar şi ajută astfel la protejarea organismului împotriva multor boli, mai ales împotriva virozelor respiratorii specifice sezonului rece. Conţinutul ridicat de flavonoide, antioxidanţi puternici, este cel care îi conferă uleiului de cătină aceste virtuţi terapeutice.

Mai multe studii au arătat că uleiul de cătină poate preveni dezvoltarea bacteriei E.coli, dar şi a virusurilor răcelii, herpesului sau HIV.

Uleiul de cătină, bun pentru sănătatea ficatului

Datorită grăsimilor sănătoase conţinute, uleiul de cătină are un rol important în protejarea ţesutului hepatic. Vitamina A şi carotenoidele ajută, de asemenea, la protejarea celulelor hepatice. Într-un studiu realizat pe un număr redus de persoane diagnosticate cu steatoză nonalcoolică (ficat gras), participanţilor li s-au administrat 1,5 ml de ulei de cătină, de 3 ori pe zi, pe o perioadă de 30 de zile.

La finalul experimentului, cercetătorii au descoperit că participanţii aveau un nivel mult mai mic de trigliceride, în timp ce enzimele benefice au cunoscut o creştere.

Alte efecte benefice ale uleiului de cătină, care nu sunt încă demonstrate de studii de mare amploare, sunt:

-îmbunătăţeşte digestia, ameliorează simptomele ulcerului stomacal, reduce uscăciunea vaginală specific menopauzei, are efecte pozitive în ceea ce priveşte sindromul de ochi uscat, iritat, poate reduce inflamaţiile din corp, elimină durerile articulare şi previne sau tratează depresia şi stările de anxietate.

Daca suferi de aceste afectiuni NU consuma Şoriciul de porc – Iata ce trebuie sa stim despre el

Mai avem puţin şi ne vom înfrupta din bucatele tradiţionale de Crăciun, printre care şi deliciosul şorici de porc, rumenit bine şi fraged de se topeşte în gură. Dar pentru că trebuie să avem grijă şi la siluetă, dacă vrem să arătăm bine în ţinuta specială de Revelion, ar trebui să ştim şi câte calorii are acesta. Am aflat pentru voi răspunsul!

Iată câte calorii are şoriciul de porc, ce beneficii are acesta, dar şi cine ar trebui să îl evite!

Şorici de porc: calorii, valori nutriţionale

În 100 de grame de şorici de porc se regăsesc:

563 de calorii; 35 de grame de grăsimi;; 63 de grame de proteine; 3 grame de sodiu; 80 mg potasiu; < 0,5 grame carbohidraţi.

Aşadar, nu exageraţi cu cantităţile, pentru că o gustare formată din 100 de grame de şorici de porc vă aduce în dar cam multe calorii pentru silueta greu încercată de sărbători. Puteţi apela însă la un truc pentru a nu vă pune în pericol greutatea, şi anume: răzuiţi cât se poate de mult grăsimea de sub stratul de piele. În acest mod, numărul caloriilor va scădea considerabil.

Şoriciul de porc: ce beneficii are

Deşi este considerat o gustare calorică, şoriciul de porc poate avea şi anumite efecte benefice asupra organismului, dacă este consumat cu moderaţie.

Conţinutul ridicat de proteine şi grăsimi transformă şoriciul de porc într-o gustare perfectă între mese, deoarece ţine de foame şi oferă energie. Şoriciul de porc conţine grăsimi nesaturate, în special acid oleic, care se regăseşte şi în uleiul de măsline. Aceste grăsimi sunt benefice pentru sănătatea inimii.

De asemenea, datorită cantităţii reduse de carbohidraţi, care nu influenţează în mod negativ nivelul zahărului din sânge, şoriciul de porc poate fi consumat şi de persoanele care suferă de diabet.

Şoriciul de porc, fiind ţesut conjunctiv, este bogat în colagen, la fel ca pielea şi oasele de pui. Colagenul este o proteină care ajută la redobândirea elasticităţii pielii şi sprijină sănătatea oaselor şi a articulaţiilor.

Sodiul conţinut de şoriciul de porc este esenţial pentru reglarea absorbţiei glucozei, pentru funcţia cerebrală, dar şi pentru prevenirea retenţiei de apă din organism. Atenţie însă! Persoanele care au tensiunea arterială crescută trebuie să evite sau să consume cantităţi reduse de şorici de porc.

Cine nu ar trebui să consume şorici de porc

Grăsimile saturate şi sodiul din şoriciul de porc sunt contraindicate în cazul persoanelor care au colesterolul mărit sau hipertensiune. Este bine de amintit faptul că şoriciul de porc este destul de greu digerabil, mai ales în cazul celor care suferă de probleme hepatice, biliare sau pancreatice, avertizează nutriţioniştii.

Persoanele care nu produc suficient acid gastric şi enzime pancreatice trebuie, prin urmare, să evite consumul de şorici de porc. În caz contrar, pot apărea crampe stomacale, constipaţie şi senzaţie de vomă.

Atenţie mare şi la şoriciul din comerţ! Unii producători folosesc glutamat monosodic pentru a da un gust mai bun şoriciului, dar acest aditiv s-a dovedit că are numeroase efecte adverse, precum dureri de cap, creştere în greutate, indigestie sau chiar afecţiuni hepatice, dacă este consumat pe termen lung.

Prin urmare, consumaţi şorici de porc cu moderaţie şi numai dacă aveţi un stomac capabil să digere combinaţia de proteine şi grăsimi cu care este „împachetat”. Pentru a-l transforma într-o gustare sănătoasă, înlăturaţi cât mai mult din grăsime şi nu exageraţi cu sarea!